Stai puţin. A zis cumva o săptămână?
-Ai zis cumva o săptămână? îl întreb pe blondul de lângă mine.
-Da, de ce?
-VREAU ŞI EU SĂ STAU ACOLO CU JEFF ŞI E. JACK!
-Nu poţi sta dacă eşti bine sau dacă nu faci nimic.
-Cine spune că nu o să fac nimic?
-De ce ţi-am spus, Doamne?
-În ce constau pedepsele?
-Ori te înch- DE CE NU ÎMI ŢIN GURA ASTA PROASTĂ?
-Mersi, Benny, eşti un scump.
-NU-MI MAI SPUNE BENNY!
Mă duc în baie şi iau pachetul de hârtie igienică. Ies frumos din casă, desfac pachetul şi fiecare sul şi încep să "aranjez" casa. Iau spray-urile de graffiti şi încep să desenez şi să scriu diferite chestii. Dacă mă întrebaţi pe mine, casa arată mult mai bine acum decât înainte.
Arunc tuburile goale pe undeva şi intru un casă.
-Gata, îi zic lui Ben fericită.
-Ce ai făcut? întreabă puţin speriat.
-Ceva frumos care mă va ajuta să nu merg la şcoală o săptămână cel puţin, zâmbesc.
-Nu te înţeleg, să mor eu. De ce ai vrea în locul ăla?
-Vreau să scap de şcoală, ce nu înţelegi?
Urc la mine în cameră şi mă arunc fericită în pat. Auch! Mare greşeală. Mă ridic şi mă duc la oglinda dulapului. Îmi ridic bluza şi îmi dau jos pansamentul. Rana arată încă groaznic.
-CINE MAMA MĂ-SII MI-A DISTRUS CASA?
Ups! S-a enervat. Şi mai bine!
În următoarea secundă uşa camerei mele s-a trântit şi eu am fost ridicată de un tentacul. În câteva secunde am ajuns afară, în faţa casei.
-Cureţi fiecare milimetru! Să nu rămână absolut nimic.
Am luat nu ştiu câte seluţii de curăţat plus vreo zece cârpe şi m-a şi trimis la magazin să mai cumpăr. L-a pus şi pe săracul Masky să vină cu mine că cică sunt urmărită de poliţie şi chestii de genu'.
-Priveşte partea bună, ai scăpat de şcoală pe ziua de azi.
-Asta crezi tu.
Îşi scoate din buzunarul pantalonilor un pachet de ţigări şi îl deschide.
-Vrei? mă întreabă.
-Nu fumez, dar mersi.
Îşi scoate o ţigară şi bricheta şi îl bagă înapoi în buzunar. Îşi ridică puţin masca şi şi-o pune între buze aprinzând-o repede. Mergem tăcuţi până la cel mai apropriat magazin şi luăm ce ne-a spus Slends. Ne întoarcem tot atât de tăcuţi spre acasă.
-Ceva nu e bine, spune acesta în timp ce-şi scoate cuţintul. Fă-te invizibilă. Acum!
În următoarea secundă un glonţ trece chiar pe lângă capul meu.
Poliţiştii se îndreaptă înspre noi, iar Masky se pregăteşte de atac. Sunt trei poliţişti, nu va putea să-i atace pe toţi. Cei trei ajung iar eu mă pun în spatele unuia în timp ce Masky încearcă să-i pună la punct pe cei doi. Îi pun cuţitul la gât poliţistului şi i-l tai. Mă duc la altul care imediat îl împuşca pe însoţitorul meu şi îi bag cuţitul în spate de trei ori. Băiatul din faţa mea se uită uimit la mine.-Credeai că îi las să te împuşte?
-Nu credeam că eşti aşa bună.
-Ştiu, sunt genială.
-Şi modestă...
Chiar dacă a zis încet, tot l-am auzit şi i-am dat un pumn încet în umăr.
Ajungem acasă şi dau să intru, dar sunt prinsă de un tentacul.
-Unde crezi că te duci aşa repede, domnişoară?
-Să mă odihnesc.
-Ai lipsit jumătate de oră, deja ai obosit?
-Da.
-Păcat. Treci şi curăţă!
Îmi dau ochii peste cap şi încep să curăţ, iar Masky a fost trimis la şcoală săracul. Dar, să fiu sinceră, prefer să curăţ asta decât să merg la şcoală.
•Peste 8 ore•
Doar acum mi-am dat seama că atunci când venim cu toţii acasă ni se aud gurile încă de la începutul pădurii până acasă.
Mdea, au trecut atâtea ore şi eu încă curăţ. Trist, ştiu. Foarte trist.
Gălăgioşii apar şi bineînţeles că nu întârzie şi remarca lui Ben:
-N-ai terminat încă?
-Ba da, dar m-am gândit s-o vandalizez din nou, zic sarcastică.
-Şi apropo, a fost aşa bine şi linişte fără voi trei.
-Am observat. A fost atâta linişte în pădure de cãnd aţi întrat voi.
După două ore am terminat toată treaba. Intru în casă şi strig tare că am terminat, iar toată casa strigă "bravo". Aştept şi aştept şi tot aştept, dar nimic. Intru la Slender în birou şi mă pun în faţa biroului.
-Am terminat, îi zic.
-Foarte bine.
-Şi nu mă pedepseşti că ţi-am vandalizat casa?
-Deja te-am pedepsit.
-Cum?
-Te-am pus să cureţi.
-Atât?
-Mai vrei să cureţi şi în pod?
-Nu, mersi.
Ok, planul ăsta nu a mers. Urc la mine în cameră, mă schimb, îmi pun un pansament şi-mi iau câţiva bani şi cuţitul. Cobor şi ies din casă cât se poate de repede ca să nu observe nimeni. Şi da, dacă vă întrebaţi m-am învăţat minte. M-am făcut învizibilă şi am început să merg mai repede. Nu pot să fug că mă doare rana. Intru într-un magazin oarecare şi iau doua sticle de vodkă. Îi plătesc vânzătoarei şi mă fac invizibilă atunci când ies din magazin.
Ajung repede acasă şi urc la mine în cameră. Ascund una din sticle sub pat, iar pe cealaltă o pun pe pat. Mă descalţ şi pornesc muzica. Mă trântesc în pat şi deschid sticla. Iau o gură măricică, şi încă una, şi încă una până termin puţin mai mult de juma' de sticlă. Decid să mă ridic pentru că dacă mai stăteam puţin făceam pe mine. Simt cum totul se mişcă în jurul meu. Merg ţinându-mă de perete (foarte normal) până ajung la baie. Deschid uşa şi din greşeală o trântesc când vreau s-o închid. Când vreau să mă aşez pe veceu nu îl nimeresc şi cad în fund chiar lângă el. Mă pufneşte un râs isteric şi lovesc gresia cu palmele.Mă ridic cu greu şi mai încerc o dată, de data asta reuşind.

CITEȘTI
ᴀ ɴᴇᴡ ʟɪғᴇ // ᴄʀᴇᴇᴘʏᴘᴀsᴛᴀ
FanfictionBritney, o adolescentă de 17 ani, nu are o viață chiar așa roz. Nu se simte bine nicăieri pe unde merge, fiind ținta tuturor jignirilor. Dar viața ei se schimbă radical când se întâlnește cu 𝑒𝑙. Fata va afla cum este să ai o familie căreia să îi p...