ᴀ ɴᴇᴡ ʟɪғᴇ // ᴄʀᴇᴇᴘʏᴘᴀsᴛᴀ

Capitolul 14

-Dă-ţi jos maieul.

-Eşti nebun? Nu mă dezbrac în faţa ta!

-Bine, bine. Ridică-l.

Îl ascult şi îmi ridic maieul în timp ce acesta cotrobăie într-un dulăpior. Într-un sfârşit scoate o cutie.

-Trusă de prim ajutor, îmi spune el.

-Nu credeam că aveţi aşa ceva.

-Credeai că suntem vrăjitori şi ne vindecăm rănile cu magie?

-Da? Nu, glumesc. Credeam că Slends face ceva.

-Nu.

-Sunt o cauză pierdută, spun încet.

-Ba nu, nu eşti.

-Ba da, spun cu lacrimi în ochi. Mereu am fost aşa, bună de nimic, o pierdere de timp.

Jack vine şi mă strânge în braţe.

-Nu ai fost, nu eşti şi nici nu vei fi, îmi şopteşte în ureche.

-Cum se face că mereu când sunt rănită apari tu?

-Nu ştiu, râde încet.

-Mulţumesc.

Îl strâng din nou braţe şi el mă mângâie pe spate.

-Ok, hai să ne ocupăm de rană.

-Te-ai gândit la ce vrei pentru că nu spui nimic legat de statul meu acasă?

-Deci încă vrei să stai acasă maine?

-Da, şi poimâine şi răspoimâine şi toată viaţa.

-De ce?

-Pentru că nu-mi place absolut deloc locul ăla.

-Nimic.

-Ce nimic?

-Nu vreau nimic.

-De ce?

-Nu ştiu. Am tot ce îmi trebuie şi nu vreau să ne sărutăm sau să ne-o tragem sau ceva de genu', nu sunt Jeff.

-Ok.

Peste jumătate de oră terminăm şi îmi pune un pansament din ăla care se lipeşte.

-Mulţumesc.

Chiar când deschidem uşa şi ieşim dăm de Jeff care trecea pe acolo ca să ajungă în camera lui. Ne aruncă o privire fugară şi îşi continuă drumul. Eu şi cu Jack ne despărţim şi eu în loc să merg în cameră cobor în bucătărie. Îmi iau laptele din frigider şi o cană şi mă aşez la masă. Mă doare atât de rău că de-abia pot respira.

-Ce faci aici la ora asta?

Mă întorc speriată către lunganul din spatele meu.

-N-am somn, mint eu.

Acesta pleacă spunându-mi să nu stau mult că maine am şcoală şi trebuie să mă trezesc devreme. Mdea...

Termin laptele din cană şi îmi pun capul pe masă.

* * *

Lumina soarelui intră cu nesimţire  în cameră trezindu-mă din somnul meu frumos. Îmi întind oasele şi casc. Mă ridic ridic din pat şi doar când ajung în faţa oglinzii îmi dau seama că sunt îmbrăcată cu hainele de ieri. Încerc să-mi amintesc tot ce am făcut ieri. Am fost la şcoală, după ne-am plimbat prin parc şi am aflat că sunt urmărită de poliţie, am ajuns acasă şi am curăţat în bucătărie împreună cu Jeff şi E. Jack, le-am spus că n-am de gând să merg la şcoală azi, Jeff a vrut să să ne întâlnim seara la 10, m-am jucat cu Ben jocuri video, după am ieşit la vânat de una singură şi am fost înjunghiată şi E. Jack s-a ocupat de rana mea. Ştiu că după am mers  în bucătărie şi cred că acolo am şi adormit, dar cine m-a adus în cameră?

Îmi iau haine de schimb şi mă duc la baie. Probabil prosopul mi-a rămas acolo de aseară. Am ieşit din cameră şi am verificat holul. Nimeni şi nimic. Linişte deplină. Intru în baie şi încui uşa. Nu vreau să se repete ce s-a întâmplat aseară. Poate eram în duş şi E. Jack intra atunci. Dau drumul la apa şi intru în cadă. Mai stau 10 minute şi după ies. Îmi scot pansamentul şi îl arunc la gunoi. Rana îmi arată groaznic. Scot din dulap cutia de prim ajutor şi mă dau cu tot ce m-a dat E. Jack azi-noapte. Îmi pun pansamentul şi mă îmbrac. Mă întorc la mine în cameră şi mă uit la ceas. Este 5:40. Ups.

Oricum trebuie să pornesc cu ei spre şcoală şi am să mă întorc înapoi acasă. Aşa Slender nu va ştii că eu am stat acasă.

Nu ştiu ce să fac. Mai sunt 20 de minute până se trezesc şi ceilalţi. Ies din camera mea şi intru în a lui Ben. Mă duc lângă patul lui şi mă aşez în genunchi.

-Ben! Ben! Psss! Beeen! Psss pssss! zic în şoaptă.

-Hmm? spune adormit.

-Vrei să jucăm un joc video? spun de data asta mai tare.

-Eşti proastă? Lasă-mă să dorm! Pleacă!

-Bine, mă duc să mă joc singură.

-NU, NU, NU, NU! sare el din pat.

-Haide Benny să ne jucăăăăm!

-NU-MI MAI SPUNE AŞA CĂ TE OMOR!

-OK, BENNY!

Şi uite aşa am început să ne fugărim prin toată casa şi am reuşit să trezim pe toată lumea. Partea amuzantă este că suntem urmăriţi şi de Smile. A doua parte amuzantă este că eu sunt urmărită de amândoi. Am intrat repede intr-o cameră (habar n-am a cui este) şi m-am lipit de uşă. În cameră era beznă şi nu-mi puteam da seama a cui este. Dintr-o dată o uşa se deschide-cel mai probabil cea de la baie-şi cineva iese. Ştiu că este un baiat pentru că: 1) Am văzut-o mai devreme pe Sally la parter şi 2) Era la bustul gol şi avea un prosop înfăşurat în jurul lui.

-Tu ce cauţi aici? întrebă şi doar atunci îmi dau seama cine e.

-Acum plecam, stai liniştit.

Dau să ies, dar mă prinde de mână.

-Ce vrei, Jeff?

-Nimic.

Îmi lasă mâna şi eu ies din cameră.  Mare greşeală. Ben mă aştepta fix în faţa camerei.

-Ups.

Iar o iau la fugă.

-Deci, Ben, ce mai faci? îl întreb în timp ce alerg.

-Uite, urmăresc o fraieră.

-Drăguţ.

Peste cinci minute mă opresc brusc în faţa scărilor şi Benny intră în mine. Jos se băteau Jeff şi E. Jack.

-E ceva normal? îl întreb pe Ben.

-Da.

-Ah, ok. Dar de ce se bat?

-Eu să ştiu?

-Pe cine întreb şi eu...Dar aşa de rău s-au mai bătut?

-Neh.

-Şi atunci de ce nu facem ceva ca să-i oprim?

-Se vor opri ei sau îi va opri Slends. Una din două.

Avea dreptate. Slends a apărut imediat. I-a luat pe sus şi i-a lăsat să atârne cu capul în jos.

-Temniţa vă mănâncă! spune acesta.

-Temniţa?

-Da, avem vreo cinci. Acolo sunt trimişi cei care turbează sau devin agresivi.

-Şi cât vor sta acolo?

-O săptămână poate.

-Aha.