ᴀ ɴᴇᴡ ʟɪғᴇ // ᴄʀᴇᴇᴘʏᴘᴀsᴛᴀ

Capitolul 28

Deschid uşa şi-l las pe Jack să intre primul, dar îmi spune să o fac eu prima. Fac cum îmi spune şi intru în casă. Înaintăm pe holul micuţ şi ajungem în dreptul livingului.

-LA MULŢI ANI, BRITNEY!

Rămân pur şi simplu şcocată. M-am pus în genunchi şi am început să plâng. Totul este aranjat atât de frumos. O ghirlandă imensă pe care scrie "LA MULŢI ANI!" şi o grămadă de alte decoraţiuni minunate. Am şi uitat de ziua mea.

Jeff vine la mine râzând şi mă ia în braţe.

-Oh, nu plânge Brit, îmi spune strângându-mă tare în braţe.

-E atât de frumos. Vă mulţumesc atât de mult.

Eu cu Jeff ne despărţim şi vine fiecare pe rând şi mă îmbrăţişează. Doar după aceea îl observă pe micuţul Jay, care e încă în braţele lui Jack.

-Cine este, um, copilul? întreabă Ben.

-Ah, ăăă...

-Copilul meu, spune Jack, iar eu râd.

-Serios, cine e? ne întreabă şi Jeff.

-L-am găsit în pădure, încep eu. Mi-am dat seama că a fost abandonat şi nu am putut să-l las acolo sau...

Jeff mă ia din nou în braţe. Mă uit la Ben, care plângea.

-De ce plângi? îl întreabă Masky.

-Nu credeam că Brit e o persoană aşa bună.

-Serios, Ben, serios? spun ridicând o sprânceană.

-Vorbesc foarte serios. Nu credeam că ai inimă atât de mare, râde Ben.

-Vai, Ben, să vezi ce-ţi fac mâine.

Hoodie dă mai tare muzica, acum răsunând în boxe "I'm Yours" de la Jason Mraz. Slender, tata, Slender -nu ştiu cum să-i spun- vine lângă mine şi se lasă în genunchi şi mă îmbrăţişează.

-La mulţi ani, Britney! îmi spune acesta în timpul îmbrăţişării.

-Mulţumesc, Slen- tată.

Acesta scoate din buzunarul de la spate o cutie pătrată şi mi-o înmânează. O deschid încet şi rămân uimită atunci când văd ce se află înăutru. Îl scot cu grijă şi îl pun în palmă. Este un lănţişor de argint cu o pietrică sclipitoare la mijloc.

-E atât de minunat. Îţi mulţumesc atât de mult, îi spun luându-l în braţe. Mi-l pui te rog?

După ce mi-l pune îmi dau seama că ar trebui să fac un duş super rapid ca să scap de tot sângele ăsta şi să mă schimb.

-Vă rog să mă scuzaţi, dar trebuie neapărat să fac un duş super rapid.

-Sigur, du-te, îmi spune Jeff.

Fug până la mine în cameră ca să-mi iau prosopul şi haine de schimb. Fac cel mai rapid duş pe care l-am făcut vreodată în viaţa mea şi mă îmbrac cu rochia pe care mi-am luat-o. Este una simplă, albă, de vară, cu o palmă deasupra genunchilor pe care am purtat-o cred că de vreo două ori.

Mă întorc la petrecere. Iau câteva sără ţele de pe masă şi le mănânc una câte una. Da, încerc să fiu manierată.

-M-am intooors.

-Uite, bea asta, îmi spune L. Jack dându-mi un pahar cu un lichid tranparent înăuntru.

-Ce e asta? îl întreb eu.

-Gustă şi ai să vezi.

Iau o gură mare şi lichidul îmi arde gâtul. Mai iau o gură, şi încă una, şi încă una, până golesc paharul.

-Ce mai e de băut? îi întreb pe cei doi din faţa mea.

-Suc.

-Mă refer la alcool.

Chiar n-am de gând să mă îmbăt. Şi vorbesc farte serios. Nu vreau să fac prostii sau să se întâmple chestii importante pe care am să le uit. Dar puţin merge să beau.

-Bere este?

-Bineînţeles, îmi răspunde Ben.

Îmi umple un pahar şi mi-l întinde, dar nu i-l iau deoarece am uitat ceva foarte important. Jay. Îl caut disperată cu privirea. Când nu-l văd intru în panică.

-Stai puţin, îi spun blondului.

Mă întorc cu spatele la el şi încep să-l caut pe Jay. Dar mă liniştesc când îl văd în braţele lui Jeff jucându-se cu Sally. Mă îndrept spre cei trei.

-Ce faceţi?

Jeff se ridică şi îl trage pe E. Jack lângă noi. Probabil nu a auzit întrebarea din cauza muzicii.

-Dacă tot ziceai că e copilul tău, ai te rog grijă de el? îi spune Jack punându-i copilul în braţe. Am puţină treabă.

Jeff mă ia de mână şi ne îndepărtăm de ei. Chiar atunci începe o melodie lentă. Îmi cuprinde şoldurile, iar eu îmi pun mâinile după gâtul lui. Ne uităm unul în ochii celuilalt şi zâmbim.

-Te iubesc foarte mult, Jeff.

-Şi eu te iubesc.

-Îmi cer scuze că ţi l-am adus pe Jay pe cap şi acum nu mai putem face orice ne taie capul.

-Oh, Brit, nu e nimic. Oricum va fi mereu cineva care va avea grijă de el, deci nu va rămâne singur niciodată.

După câteva minute Jeff se opreşte şi scoate de nu ştiu unde o cutie mică.

-La mulţi ani, iubito!

În cutia micuţă se află o brăţară, tot de argint, dar are un craniu strălucitor.

Îi sar în braţe de bucurie şi îi spun de nenumărate ori că-l iubesc.

-Ăsta-i doar jumătate din cadou, deci păstrează-ţi entuziasmul şi pentru mai târziu.

-Brit, băga-mi-aş picioarele în tine. Cică "stai puţin". Au trecut deja vreo jumătate de oră şi tu tot n-ai venit după berea aia, ne întrerupe Ben.

Jeff îl omoară din priviri pe spiriduş şi îi spune să se care. Acesta pleacă dându-şi ochii peste cap.

Luminile se sting şi toţi încep să cânte "la mulţi ani" şi Slender vine cu o măsuţă mică cu roţi pe care se află un tort. Cântecul se termină şi eu trebuie să suflu în cele două lumânăi care formează un "18", dar înainte de asta îmi pun o dorinţă.

Să am o viaţă fericită alături de aceşti oameni minunaţi.

Jeff şi E. Jack stau în stânga şi în dreapta mea ţinând câte o sticlă de şampanie fiecare. După ce suflu în lumânări deschid şi ei sticlele.

După ce mâncăm tortul şi bem şampania Jeff mă trage după el către camera lui.

-Eşti pregătită de cealaltă jumătate a cadoului? mă întreabă acesta cu un zâmbet larg pe faţă.

A/N Vreau să vă pun o întrebare şi îmi doresc să răspundeţi la ea. Câte stele îi daţi cărţii din 5?

Şi mi-au venit idei pentru două carţi yaoi şi aş vrea să mă apuc de una dintre ele. Ar fi cineva interesat?