Satul blestemat 1- Viața ( Prolog )

1.1K 57 5
                                    

Era seară.Lumina lunii care pătrundea în camera mea îmi dădea un fior ciudat.În acest sat nu existau felinare.Uneori eu cred că acest sat e blestemat.Acesta este locul în care locuiesc de 7 ani.În locul ăsta nu existau mașini ,felinare,nu exista muzica nici tehnologie,nu era nici măcar un radio amărât,nu aveam scăpare.Uram locul asta din toată inima mea.De 7 ani în pustiu.Ziua stăteam în fața casei și mă uitam cum zboară păsările și merg departe de aici,iar seara aveam insomnii, stăteam și mă uitam la lună pe fereastră.
Pentru mine era o tortură inimaginabilă să stau în acest sat,dar pentru mama și tata era locul perfect:fără agitația de la oraș,fără clacsoanele mașinilor ,fără sunete de telefon care să le strice ziua.Păcat că acea tortura pe care părinți mei o numesc răsfăț nu se mai termină.Singurul lucru pe care îl mai am din copilăria mea de la New York ,din marele oraș, este o fotografie cu prietena mea de fapt fosta prietenă Alessia.Ea sigur ma uitat ,dar eu ni-o amintesc exact ca acum 7 ani.Era o fată tânără și scundă cu ochi verzi și păr blond.
Satul acesta mi-a distrus viața încă de când am venit,dar când voi fi pregătită, adică când voi împlini 18 ani mă voi duce să-mi recapăt libertatea pe care am pierdut-o la ieșirea din New York.Înainte nu îi spuneam mamei cea ce simțeam despre acest sat,de ura și tristețea mea,dar de 7 ani în pustiu nu am mai putut să-mi ascund ura care se mărea la fiecare secundă de când sunt aici.
Eu sunt Bella Morgăn sunt doar o fată normală,dar de fapt nu știu cine sunt.
Încă nu am descoperit cine sunt,dar sper ca-m să aflu cât de repede.

Satul Blestemat Volumele 1 Și 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum