Priviri înșelătoare

Capitolul 16-Nimic nu e ceea ce pare

"Nu ar fi niciun joc de șah dacă Pionii ar refuza să joace!"

Fabiano nu mai stătu mult timp cu fetele la masă, însă înainte să plece îi șopti iubitei sale că vine să o ia în seara respectivă asigurându-se că niciuna dintre prietenele fetei nu a auzit. Începea să aibă suspiciuni cu privire la Bea. Cu gândul la acea fată realiză că el nu știa nimic despre ea. Apăru în viața Arabelei ca o colegă, ca mai apoi să îi devină cea mai bună prietenă. Trebuia să afle lucruri despre ea altfel risca să mai se trezească poate cu încă vreo surpriză.

Arabela mai rămase cu fetele încă vreo două ore timp în care cele două o puseră să le povestească cum a fost vacanța. Când se hotărâră să plece, Elly plecă cu Arabela motivând că vrea să îl vadă pe Lucas în timp ce Bea plecă singură.

—Nu ți se pare nimic ciudat la Bea? întrebă Elly dintr-o dată și o privi pe Arabela care se întoarse nedumerită spre ea. Adică nu știu mi se pare schimbată și e ciudat, motivă fata și ridică din umeri.

—Nu știu, mie mi se pare în regulă, răspunse Arabela fără să stea prea mult pe gânduri și își își mută atenția la traficul din fața lor care era aglomerat la acea oră.

—Poate doar mi se pare mie, răspunse Elly la rândul ei nesigură și abandonă subiectul. Și Fabiano deci? întrebă fata râzând după câteva momente.

—Da Fabiano, răspunse Arabela și se înroși gândindu-se la cel care îi era iubit. I se părea ciudat să se gândească la el ca un iubit când tot timpul Fabiano îi fusese prieten.

—Vă potriviți, îi răspunse Elly, în plus Fabiano ar fi în stare de orice pentru tine și poți fi sigură de sentimentele lui, continuă și pe Arabela nu o bucura foarte mult ce auzea. Da știa că Fabiano era în stare de orice pentru ea și asta o speria. Aprobând din cap Arabela nu dori să mai vorbească despre acea temă.

Dintr-o dată telefonul Arabelei o anunță că primise un mesaj, dar se hotărî să îl deschidă acasă convinsă fiind că era de la Fabiano și în plus conducea și nu dorea să facă vreo prostie.

Ajunse în curtea casei, Arabela scoase telefonul și verifică mesajul pe care îl primise. Doar că nu era ceea la ce se aștepta. Elly văzu cum prietena ei își pierde culoarea din obraji și se întrebă ce putea scrie în acel mesaj atât de rău.

"Nimic nu e ceea ce pare. Ai grijă la cei pe care îi consideri prieteni și care de fapt sunt niște șerpi. Și ai grijă de iubitul tău."

Arabela începu să simtă cu o cuprinde o stare de rău, dar realiză că și Elly e cu ea și aceasta nu știe nimic așa că imediat își reveni și motivă faptul că în acea zi nu mâncase și de aia nu se simte bine.

Intrând în casă, cele două fură întâmpinate de Lucas care le salută și merse să își sărute iubita. Arabela se hotărî să urce la ea în cameră când văzu că lucrurile se aprind între cei doi nedorind să vadă ceva ce nu trebuia. Intră în camera ei și se hotărî să îl sune pe Fabiano, trebuia să îi spună despre mesaj mai ales că îi promise că nu va face nimic nebunesc.

—Bună iubito, vocea lui bine cunoscută se auzi imediat și Arabela își simți inima cum își accelerează ritmul. Ce faci?

—Bună iubitule, răspunse Arabela fericită, dar în continuare cu gândul la acel mesaj. Eu acum am ajuns acasă, tu ce faci? îl întrebă deși bănuia că era acasă.

—Sunt acasă, a trebuit să văd dacă Dominic mi-a vândut cumva casa, răspunse râzând și Arabela se simți subit rău când auzi numele lui Dominic. Spre binele lui se pare că nu a făcut-o. Iubito ești foarte tăcută totul e în regulă? întrebarea lui o făcu pe fată să ofteze și să își caute cuvintele.