Târfa care a devenit femeie

12

  Tina ajunsese prima în locul stabilit. Purta o fustă mini de blug și un maieu negru cu sclipici care lăsa la vedere două sfârcuri încrețite și o pereche de chiloți nud, aproape insesizabili, atunci când se tolăni pe un scaun de la bar. Aievea parcă, răsuna și o muzică în fundal, pe care blonda începu să se crăcăneze și să bâțâie picioarele. Pe lângă ea, care în curând avea să fie acompaniată de Gina, se afla și un bețiv care dormea cu capul pe o masă dintr-un colț. Îi ceru amicului barman o tequila și apoi se întoarse cu fața spre intrare, sprijinindu-și coatele de tejghea și cu picioarele despărțite. Își aștepta cu nerăbdare prietena care parca mașina în acel moment.

  Când își primi băutura, sorbi o gură apoi se roti la o sută optzeci de grade spre intrare și atunci dădu cu ochii de Gina. I-ar fi sărit băutura din gură de urgență dacă n-ar fi anunțat-o că vine. Îi spunea că ziua e fată cuminte și aranjată, dar nu o văzuse niciodată altfel de cât o știa ea în timpul nopții.

Lăsă paharul jos și după ce o admiră cu gura căscată, o îmbrățișă strâns.

— Fato, dar să nu te recunosc...atât de schimbată și frumoasă. Îți zic eu, tu nu ești făcută pentru viața de noapte. Ia spune, cărui fapt îi datorezi această schimbare? Mi-ai zis tu ceva atunci...dar nu am reținut.

— Stai așa puțin... zise Gina și făcu semn barmanului să se apropie, după care comandă o cafea.

— Cafea? Noi beam tequila aici...mereu...În fine...și cafeaua e bună. Poveștește-mi că am venit tot o fugă să aflu motivul dispariției tale. Ori te-ai decis să renunți mai devreme? Știu că îmi vorbeai de studii și toate cele...

—  Tina...am întalnit un bărbat.

— Ce e nou? Întâlneai bărbați zilnic, râse ea fluturându-și coada precum o pupăză.

— Dacă vei râde la orice îți zic, nu-ți mai spun nimic, se încruntă Gina și primi cu un zâmbet cafeluța.

— Bine, fato, am tăcut, ce ești așa supărăcioasă? Nu te supărai așa nici când îți furam clientul...

— Vorbesc serios, Tina!

— Am înțeles. Deci? Ai cunoscut un bărbat și?

Gina îi relată circumstanțele în care îl cunoscuse pe Gabriel, dar și faptul că va sta la ea, banii care i-a dat și decepția în dragostea a bărbatului.

— Măiculiță! Făi..ție ți-a pus Dumnezeu mâna în cap fără să știi...

— Știu, nu-i așa? Am strâns banii de care avem nevoie să-mi refac viața de la zero.

— Ce spun eu și ce-mi spui tu, oftă Tina și se apropie cu fața, șoptindu-i Ginei ceea ce se referea mai exact. Fată, eu vorbesc de bărbat. Dacă nu s-a atins de tine, înseamnă că e un tip onorabil, despărțit de cocalara de nevastă sa și cu bani mulți. Ce mai aștepți? Pune mâna pe el și nu-l lăsa să-ți scape!

— Despre ce naiba vorbim aici, Tina? Ai uitat ce reputație am? Dacă aș face asta, aș fi la fel ca nevasta lui. În plus, el nu s-ar uita la mine, doar că sunt îmbrăcată mai bine și că nu mai plec seara de acasă. Orice bărbat de teapa lui, ar vrea o femeie cu stare financiară, onorabilă, manierată și inteligentă. Cine sunt ei să mă bag în viața lui personală? Să mă infiltrez pe sub pielea lui ca o căpușă? Poate că sunt o femeie ușoară, dar am și eu mândria mea. Cel puțin, ce a mai rămas din ea. Când voi avea studii și un job din care să mă întrețin, voi aspira și eu la iubire, la un soț și o familie...până atunci, tac și înghit. Gabriel nu e de mine sau invers.

— Desigur, ai și tu dreptatea ta... Ce să zic...

— Să nu uităm că nenorocitul ăla încă mă vânează. Vrea cu orice preț să mă elimine ca să nu vorbesc, dar nu mă va găsi. Voi munci pe brânci până voi afla cine e și unde stă, iar atunci am să-i iau totul! Am să mă răzbun crunt pe javra aia ordinară!

— Deja mă depășesc chestiile astea...

— În fine, lasă-mă pe mine, tu cum ești? Îți merge bine?

— Eee pe dracu'! Vincent mă terorizează cu chiria pe care reușesc să o strâng abia în două săptămâni. I-o mai sug din când în când și mă păsuiește, dar nemernicul s-a învățat să profite. Uneori intru pe scara de incendiu sau escaladez balcoanele vecinilor ca să-l evit.

   Gina râse, fiindcă Tina râdea de situația ei penibilă.

— Uite...îi atrase Gina atenția când scoase din poșetă câteva sute de dolari, păstrează-i tu pe ăștia sau plătește chiria pe două luni și fute-i una în coaie lui Vince!

  Tina se amuza lovind ușor cu palma în tejghea.

— Nu pot să iau bani de la tine și mai ales că nu am făcut nimic pentru ei...

— Nici eu nu am făcut ceva ca să-i câștig. Am să te ajut mai des, îți promit!

— În cazul ăsta, nu strică vreo câțiva biștari în plus, dacă rezolv cu chiria, poate îmi iau și eu perucă de aia faină ca a ta!

Gina o îmbrățișă bucuroasă.

— Mă bucur că exiști și că ești prietena mea.

— Și eu mă bucur, nebuno. Mulțumesc pentru bani. Ce m-aș face eu fără tine?

  Gina nu apucă să-i dea o replică prietenei sale fiindcă telefonul suna și ea își aruncă imediat privirea la ecran.

— E el? Tina își aruncă ochii pe ecranul telefonului. Prințu'?!

— E bogat și de-aia l-am poreclit așa...Trebuie să plec, ne mai auzim?

— Desigur...

  Fetele se salutară prietenește și Gina ieși din local cu telefonul la ureche.

— Da, Prințule! Ai terminat?

— Mda...și sunt deja la tine. Tu nu încui ușa de obicei sau ai uitat să o încui?

— Probabil am uitat, lasă că n-are ce să fure de la mine, decât chiloții. Simte-te ca acasă, până vin!

— Ok...și ..nu e ceva suspect că de data asta nu a ieșit nicio babă la ușă să mă interogheze?

— Nu și după ce le-am spus cine ești.

— Mai exact ce le-ai spus?

— Că ești vărul meu proaspăt ieșit din închisoare pentru că ai violat o babă și n-aveai unde să stai...eu fiind singura ta rudă.

— Ce?! Ești nebună?!

— Poate. Dar am scăpat de ele...Sunt la volan acum, ajung într-un sfert de oră. Pa!

Pe când Gabriel rămăsese cu gura căscată de uimire și furios că i s-a pătat reputația, Gina începu să râdă ca o nebună la volan, imaginându-și fața lui Gabriel, roșie ca racul.