Gabriel o surprinse pe Gina cu locul în care decise el că ar fi bine să mergă. Spre surprinderea ei și nebunia lui, era un club de noapte dar unul pentru cei cu buzunarul full, deoarece aveau acces doar cei ce mituiau bine sau aveau o legitimație specială de membru.— Nu-mi spune că ești membru în acest club...râse Gina.
— Nu, nu sunt membru...îi răspunse promt, dar ea se pripise în a-i da replica.
— Mă gândeam eu că un tip liniștit ca tine să frecventeze locuri zgomotoase.
— Nu sunt membru, sunt patronul!
Gina rămase tablou.
— Ah, cum de nu m-am gândit la asta? Era o variantă potrivit de clară, având în vedere că umblu la brațul unui aristocrat din înalta societate.
— Dragă, îi zise Gabriel cu puțină ironie, nu știi nimic despre mine.
— Da, ai dreptate, chiar nu știu nimic despre tine. Dar încep să aflu multe lucruri noi. Cum ar fi... dacă tot am venit aici vei bea cu mine și vei dansa pe orice muzică? Vei uita de exterior, de inhibiții, de tine și de tot și ne vom distra? Fiindcă îți spun de pe acum, n-am să stau locului o clipă!
— Hai că dansul mai merge, dar nu știu ce să spun despre băut...conduc, ai uitat?
— Ești patronul, mașina nu o ia nimeni și chemăm un taxi.
— La miezul nopții?
— Tu poți face orice, pun pariu că ai o cameră numai pentru tine în toată clădirea asta...
— Da' cum le știi tu pe toate...
— Haide, să bem ceva întâi, propuse Gina luându-l de braț pentru a nu se pierde în mulțime.
Muzica vuia în difuzoare, decibelii creșteau și scădeau, făcând la un moment dat ca toate organele să danseze în corp. Toată lumea bună îl cunoștea pe Gabriel și cu toții se dădeau la o parte când treceau ei doi. Gina observă fețe cunoscute, dar spera ca acele fețe să n-o recunoască și pe ea. Îl strânse de braț pe Gabriel ca să-l facă atent, iar el se apropie cu urechea de gura ei.
— Toată lumea se holbează la mine! Cred că am făcut o greșeală că am ieșit împreună...
— Fără regrete, țipă el în urechea ei, se holbează fiindcă mă știu însurat cu Lara și se întreabă ce caut aici cu o femeie frumoasă... Și nu te cunoaște nimeni, de asta sunt curioși.
Gina nu mai scoase niciun cuvânt, doar zâmbea fiindcă nu-i era rușine cu ea și nici teamă că o vor recunoaște vreunul dintre bărbați.
— Deci, ce bem, o întrebă el preluând inițiativa.
— Orice vrei tu!
Gabriel comandă băuturi din cele mai bune, cu care se delectară amândoi, luându-se la întrecere. Odată pornit la băut și la râs la glumele Ginei, trecură la dâns. Primele dansuri fuseseră demențiale, numai țopăit, învârteli și zbenguit amețind și obosind amândoi, după care începuse o melodie lentă. Gina oftă de osteneală și se întoarse să se pornească spre bar unde mai avea de gând să mai bea un pahar, însă ceva o oprise în loc. Mâna lui Gabriel. Ea voia să se retragă încet pentru a evita acel dans lent în doi ce numai cuplurile îl dansau, pentru a nu-l face pe el să se simtă stânjenit, însă chiar el dorea asta. El o dorea de data asta să-i acorde dansul și cum ea nu putea să-l refuze, îi permise s-o tragă în brațele lui puternice și datorită mulțimii tot mai înghesuite el o lipi pe fată de trupul lui. Mulțimea era doar o scuză, dar atunci găsi el, momentul prielnic să profite la maxim. Ambii își simțeau sângele pulsând puternic în vene și o dorință de nestăvilit pe care cu greu și-o reprimau. Se tentau unul pe altul cu atingeri și mângâieri în întunericul acompaniat de jocuri de lumini, iar muzica devenise aproape absentă. Gabriel își plimba mâna pe spatele ei, ajungând cu ea pe mijlocul fetei și fără ezitare o apucă de fese, strângând cu senzualitate și o lipi de el în mod voit. Gemetele ei bruște nu fuseseră auzite din cauza zgomotului, dar deschise ochii și-l privea cercetător. El o mângâia pe fund privind-o în ochi. Își citeau în privire dorința și pasiunea, nerăbdarea de a face următorii pași, dar se aflau în locul nepotrivit. O luă de mână și se îndreptară către ieșire, poruncind unui om de-al său să-i ducă el acasă.
Mașina pornise de pe loc. Niciunul nu scotea un cuvânt. Se uitau unul la altul tăcuți, apoi din nou în față. Gabriel îi puse mâna pe picior și o masă ușor, iar fata strânse genunchii de neputință. Simțea furnicături mari în zona intimă, aproape că-i venea să ceară atingerea, în cel mai rău caz, să sară pe el de față cu șoferul. Se abținea cu greu strângând din dinți și din pleoape, în timp ce el o privea cu plăcere, atunci când mâna lui îi atingea cele două părți cărnoase pe care le simțea prin materialul chilotului. Ea își întoarse fața către el, căutându-i privirea. Întuneric sau nu, ochii lui sclipeau cu satisfacție, având în ei pofta animalică și dorința care nu mai putea fi ascunsă. Zece minute, cât a durat drumul spre casă, fuseseră o tortură pentru Gina, iar pentru el o nerăbdare.
Aproape că au spus amin când șoferul parcă mașina și coborând din ea, o luară la fugă spre apartament., ținându-se de mână. Gina nu mai nimerea să descuie când Gabriel o lipi de ușă și o mângâie pe la spate cu trupul să, iar cu mâinile îi apucă sânii și începu să-i frământe haotic. După câteva bâjbâieli, ușa se dădu de perete, iar la scurt timp Gabriel o împinse cu piciorul și pe Gina o întoarse cu fața la el și începură să se sărute flămând. Porniră un adevărat război în încercarea de a deține fiecare controlul. El trăgea rochia ei peste cap, ea rupse cămașa de pe el, devorându-se pe unde apucau. Din valul euforic de a-și face fiecare pofta, o întinse pe Gina pe masa din living.
— Nu pe masă, reuși ea să țipe, de frica de a nu o rupe.
El o mută pe canapea, dar nu reușiră mare lucru fiindcă, se rostogoliră jos și acolo își făcură damblaua. Gemetele Ginei și a lui Gabriel răsunau prin pereți până la vecinele ei, care ieșiră în hol întrebându-se ce se petrece. Una din vecine le informează celelalte.
— S-ar putea să scăpăm de violator, cred că iar se chinuie să închidă valiza aia...
CITEȘTI
Târfa care a devenit femeie
Ficção GeralGina știe să iubească trupul oricărui bărbat. E singurul lucru ce știe să-l facă. A fost întotdeauna o târfă ieftină, până l-a întâlnit pe Gabriel.Un bărbat cu atitudine și poziție financiară înaltă, care ajuns la limita disperării, decide să se sin...