Elementul Cautat

Capitolul 16

Ma intind in pat , cascand lung. Imi pun o mana sub cap , holbandu-ma la tavan. A trecut aproape o saptamana de cand am plecat de la Xaphan acasa , dupa ce il enervasem la culme cu replica mea. Parea gata sa ma omoare. Pufnesc amuzata si ma ridic in picioare. Rana mea e complet vindecata , asa ca pot sari prin casa cat vreau. E deja vara , e cald , o sa ma simt bine. Ah , ador vara ! E cel mai tare anotimp !

Luand niste haine din dulap , merg in baie unde imi fac rutina de dimineata. Ma imbrac in graba , prinzandu-mi parul intr-un coc dezordonat. Imi iau telefonul si ies din camera , plecand in cea a lui Ruth si Kroy. Cred ca cei doi dorm. Pfft , oricum o sa ii trezesc. Deschid incet usa , mergand spre pat. Ranjesc draceste cand vad cei doi porumbei stand imbratisati sub patura. Ruth avea capul pe pieptul lui Kroy , cel din urma avand bratele in jurul fetei , tinand-o aproape. Imi scot rapid telefonul din buzunar , facandu-le poze. Acum am cu ce sa ii santajez daca ma enerveaza !

O idee tampita imi vine in minte. Mi-ar placea sa vad cum ar reactiona Kroy daca Ruth ar fi inconstienta sau ceva de genul. Oare chiar o place sau e doar prietenie ce se intampla intre ei ? Ma apropii de Kroy si il misc putin ca sa se trezeasca. Cand baiatul deschide ochii somnoros , il fac sa vada anumite secvente inainte sa ma observe. Il fac pe Kroy sa vada ca are o Ruth plina de sange in brate , iar toata camera e plina de o aura intunecata. Saracul Kroy se albeste la fata , marind ochii ingrozit. Baiatul incepe sa tipe la Ruth sa deschida ochii.

- La naiba , Ruth ! Nu te pot pierde ! Nu ma lasa ! tipa Kroy , miscand-o pe Ruth.

- Te-ai tampit la cap ? Ce ai ? spune fata enervata , privindu-l pe Kroy cum sta si urla.

Ruth isi intoarce capul spre mine. Zambesc inocent cand aud cum incepe sa maraie. Ruth ii mangaie obrazul , miscandu-l incet pe Kroy. Baiatul clipeste confuz , privind in jurul sau bulversat.

- Ruth !

Baiatul o cuprinde puternic in brate , ascunzandu-si capul in scobitura gatului ei. Ruth ii sopteste sa se calmeze.

- Gata , linisteste-te ! Sunt aici si sunt bine ! spune ea.

Si ce faceam eu ? Le faceam poze , ranjind malefic. Mai mult ca sigur ca se plac mult de tot. Pur si simplu nu o admit.

- Ce draguuuuut ! spun eu cu vocea pitigaiata.

Daca Ruth putea sa omoare cu privirea , probabil eram moarta cu mult timp in urma. Ochii ei se fac portocalii din cauza furiei. Kroy se indeparteaza usor de Ruth , stergandu-si ochii inlacrimati. De ce reactioneaza asa ? Adica , Ruth e bine. Doar am vrut sa ii vad reactia...

- Am nevoie de aer. mormaie Kroy , ridicandu-se din pat si plecand din camera.

Ruth sare peste mine , la propriu , si ma tranteste de podea. Fata ma loveste puternic , firisoare de sange scurgandu-mi-se pe obraz. Ruth imi da foc la corp , chiar daca asta nu ma afecteaza.

- Esti proasta in adevaratul sens al cuvantului ! tipa fata.

O dau pe fata de pe mine , ridicandu-ma de pe podea. Nu o sa ma las calcata in picioare , oricare ar fi motivul. Ruth incearca sa ma loveasca din nou , insa ii barez pumnii cu usurinta.

- Nu ai idee ce ai facut. maraie ea.

- Ce am facut , huh ? Ti-am ranit iubitul ? intreb eu batjocoritor.

Incepeam sa imi pierd controlul. Nu e de bine. Nu vreau sa ard casa din temelii.

- Sa stii ca parintii lui Kroy au fost omorati cand el dormea. El statea cu ei intr-o camera in noaptea aceea , in acelasi pat chiar. Au trecut mai mult de o mie de ani , iar el inca nu si-a revenit. Am incercat sa il ajut , insa nu am reusit nimic. Tocmai i-ai adus teama la suprafata. Felicitari , Aalyah ! Esti o prietena perfecta ! spune Ruth furioasa.

Ea trece pe langa mine , lovindu-si umarul de al meu. Aud usa camerei trantindu-se puternic. Raman singura in camera , privind in gol. De data asta chiar am mers prea departe. Nu trebuia sa fac asta. E prima data cand Ruth si Kroy sunt cu adevarat furiosi pe mine. Imi ridic incet privirea spre fereastra , vazandu-i pe cei doi in spatele casei imbratisati. Imi strang ochii , incercand sa imi abtin lacrimile. Facandu-ma invizibila , ies din camera , apoi din casa. Nu am chef de nimic. Imi pun gluga in cap , chiar daca nimeni nu ma poate vedea. Imi las capul in jos , mergand printre oameni. Colturile gurii mi se ridica intr-un zambet infricosator. Logic ca eu nu sunt importanta pentru Ruth si Kroy. M-au adus in Atax Obitus ca sa il inving pe Xaphan in locul lor. Cand nu le mai sunt de folos , ma lasa balta si ma invinovatesc. Incep sa rad ca bezmetica , simtind cum venele de sub ochi se fac negre. Vrajitorii isi intorceau capul spre mine bulversati , insa nu ma vedeau. Dar eu ii vedeam si stiam ca in pofida faptului ca sunt invizibila , ei ma credeau o ciudata.

- La ce naiba te holbezi !? tip eu la un baiat de varsta mea.

Vrajitorul tresare speriat , privind in jurul sau. Apucandu-l de tricou , il trantesc de un bloc , peretele crapand din cauza fortei. Merg in fata , ignorand faptul ca tocmai am atacat un vrajitor fara motiv. Nu imi pasa.

Peste cateva ore , in care m-am calmat putin , am ajuns intr-o parte mai retrasa a Dabrusului. Abia daca locuieste cineva aici. Sunt zeci de blocuri vechi , negre si goale. Locul e foarte sinistru. Ma rog , pe mine nu ma deranjeaza. Oftez adanc si ma asez in pozitie turceasca langa un bloc , sprijinindu-ma de el. In drum spre partea asta a orasului , am trecut pe la o biblioteca de unde am luat o carte veche despre creaturi si fiinte ale lumii magice. Mereu mi-a placut sa citesc asa ceva. Deschid cartea la cuprins , cautand un subiect care m-ar putea interesa. Gasesc un capitol despre vanatori la pagina 148. Incep sa citesc.

"In urma cu mii de ani , in acelas timp cu aparitia Elementelor , au aparut devoratorii de putere , cunoscuti sub numele de vanatori. Aceste creaturi pot ajunge de zeci de ori mai puternice decat demonii. Creaturilor din Yroni , demonilor , le place sa fie ascultati si preaslaviti. Ei au fost creati pentru a testa puterea Elementelor. Insa vanatorii sunt mai mult de atat. O data cu binele , vine si raul. Vanatorii sunt adevaratul dusman al vrajitorilor pentru ca cei din urma servesc ca hrana pentru ingrozitoarele creaturi. Vanatorii isi folosesc coltii sau ghearele pentru a lua puterea vrajitorilor , infingandu-si "armele" in inima victimei. Puterea vrajitorului mort este luata de vanator , el putand de acum sa o foloseasca in ce moduri vrea. Cu cat mai multa putere ia un vanator , cu atat ii este schimbat si transformat. Vanatorii mai puternici pot face fata , iar corpului lor le sunt adaugate diverse arme (gheare , colti , coarne , etc.). Vanatorii mai slabi nu pot tine puterea sub control , iar ea are un impact mai mult negativ decat pozitiv asupra lor. Creaturilor pot sa le dispara armele , intelepciunea , energia de a lupta sau anumite parti ale corpului. Exact ca si demonii sau vrajitorii , vanatorii au un conducator care detine cea mai multa putere si cea mai mare experienta. Conducatorul este extrem de greu de omorat , cunoscadu-se doar cateva metode.
1. Canalizarea energiei exact in centrul inimii conducatorului.
2. Magie straveche , nemaintalnita acum din cauza inteleptilor decedati.
3. Cornul creaturii ..."

Continuarea nu exista. Scrisul era sters. Imi dau ochii peste cap , injurand. Ce e mai important nu apare. Perfect !

- Stiu eu cum omoram conducatorul. zice cineva in dreapta mea , speriindu-ma.

Imi intorc capul enervata , fiind gata sa plesnesc persoana.

- M-ai speriat ca naiba ! Cum ai ajuns aici ? Nu te-am simtit !

- Un artist nu isi dezvaluie secretele. spune Xaphan cu buzele tuguiate.

Ii dau o palma dupa cap , el tipand sa il las.

- Am stat invizibil , proasto ! zice Xaphan. Apropo , Ruth si Kroy te cauta. M-au trimis pe mine dupa tine.

- De ce pe tine ? Nimeni nu te place. pufnesc eu.

- Esti atat de sigura ca nimeni nu ma place ? intreaba el incet , apropiindu-si fata periculos de mult de a mea.

De ce imi batea inima nebuneste ? De ce imi placea sa stau cu el ? De ce naiba il plac ?

Am ajuns in trei luni la mai mult de zece mii de vizualizari la carte ? Doamne , sunteti nebuni ! Va multumesc mult de tot pentru sustinerea voastra ! E incredibil ce se intampla !