Elementul Cautat

Capitolul 45

Marai enervata din cauza sunetului lanturilor. Privesc in fata mea , la usa din fier , apoi imi dau ochii peste cap. Ma doare tot corpul , si in plus la asta , stau legata de perete. Poate va intrebati cum am ajus in ipostaza asta. Dupa ce Odin s-a trezit din lesin , a considerat ca nu mai are rost sa isi bata capul cu mine. M-a inchis intr-o camera , legata cu lanturi de perete , si a lasat niste vanatori sa se "joace" cu mine. Sunt toata plina de vanatai si taieturi. Dar Odin a uitat ceva. Nu a refacut vraja care nu ma lasa sa imi folosesc puterile. Daca zilele trecute am reusit sa sparg acea seringa , atunci asta inseamna ca vraja nu mai e atat de puterica.

Aud un sunet de chei , apoi usa camerei mele se deschide. Inauntru intra minunata Onoskelis. Ea ma priveste scurt , apoi inchide usa si se apropie de mine.

- Nu ti-a priit bataia pe care ai primit-o. spune ea , zambind in coltul gurii.

- Mda , putea fi si mai bine. Vanatorii aia nu stiau deloc cum sa loveasca. mormai eu , privind-o plictisita.

Onoskelis pufneste. Ea vine mai aproape , analizandu-mi atent semnul elementelor de pe mana.

- Suntem ambele Elemente si totusi nu ne suportam. sopteste ea.

- Ai venit aici sa ma torturezi sau sa vorbesti ? Fa ce vrei sa faci si lasa-ma in pace. zic eu , dandu-mi din nou ochii peste cap.

- De fapt , am auzit ca esti o luptatoare foarte buna. Odin mi-a permis sa vin la tine ca sa ma inveti niste miscari de lupta. Daca te impotrivesti , vei fi lovita. spune ea zambind batjocoritor.

- Chiar ? intreb eu ranjind. Iubitelul tau e prea prost ca sa te invete sa lupti ?

Onoskelis ma loveste in fata , eu simtind din nou cum sangele se scurge pe barbia mea. Continui sa ranjesc ca o nebuna.

- Nu cred ca esti in stare sa te lupti. La ultima noastra intalnire aproape ai inceput sa plangi din cauza unor simple cuvinte. spun eu.

Onoskelis isi strange mainile la piept , privindu-ma incruntata.

- Spune-mi ce sa fac si eu o sa repet. zice ea.

- Incearca sa stai pe loc intr-o lupta si o sa vedem ce o sa se intample. spun eu amuzata.

La replica asta am mai primit un pumn , dar a meritat.

- De ce mai vrei sa inveti sa lupti daca oricum o sa mori ? intreb eu.

- Nu ma enerva. maraie Onoskelis.

- Te-ai enervat ? Nici n-am observat. zic eu ranjind.

Onoskelis merge furioasa pana la usa si o deschide , inauntru intrand doi vanatori.

- E a voastra. spune ea , apoi iese din camera.

Oftez , pregatindu-ma pentru o noua serie de torturi.

* * *

Mormai ceva inteles doar de mine , apoi deschid incet ochii. Durerea puternica din intregul corp m-a facut sa ma incrunt. Ranile nu mi se vindeca atat de usor aici. Inspir si expir adanc cand simt ca o sa vomit in orice moment , chiar daca abia am mancat ceva. Ma ridic cu greu in sezut. Am fost batuta de mai multe ori ieri si ma simt epuizata. Macar am fost adusa inapoi in camera mea , unde este un pat. Am putut sa ma odihnesc cat de cat. Ma las pe spate , privind tavanul gri. Ma intreb ce face Xaphan... Sper ca ma va gasi cat mai curand.

Cateva voci de pe hol imi intrerup gandurile. Imi ciulesc urechile si ascult.

- Ati strans intreaga armata ?

- Da , domnule.

- Foarte bine.

Am recunoscut glasul lui Odin si a comandantului armatei vanatorilor. Mda , el m-a torturat prima data. Il cunosteam.

- Pentru ce armata , Odin ?

Aia e Onoskelis , sunt sigura.

- Scuze , Onoskelis. Am uitat sa iti spun. Maine incepem sa mergem spre Dabrus cu toata armata. Stii si tu ca portalele nu vor rezista daca trec atat de multi vanatori prin ele. Daca ne grabim , ajungem acolo intr-o zi.

- Ce facem cu Aalyah ? Sigur va incerca sa ne opreasca. zice Onoskelis.

- M-am saturat de fata aia. Pur si simplu pun un vanator sa o otraveasca si o sa moara in cateva ore.

- Am inteles.

Pasii se indeparteaza , Onoskelis si Odin continuand sa vorbeasca. Incerc sa imi abtin maraitul si injuraturile la adresa lor. Ma ridic in picioare , chiar daca abia puteam merge. Imi musc buza frustrata. Trebuie sa scap de aici cumva. Daca vanatorul ma otraveste , nu o sa mor , insa o sa imi ia ceva timp pana imi revin. Prietenii mei nu o sa il poata invinge pe Odin fara mine pentru ca eu am obiectele.

Colturile gurii mi se ridica intr-un ranjet cand imi amintesc de puterea speciala pe care o am. Ma pot face un spirit , iar vanatorul nu o sa ma poata otravi in felul asta. Vraja facuta de Odin este destul de slaba ca sa imi pot folosi puterile. Stiu ce o sa fac !

Ma intind inapoi in pat , inchizand ochii. O sa incerc sa dorm cateva ore ca sa am destula energie pentru ce urmeaza sa fac maine. Si chiar daca vanatorul va veni cat eu dorm , l-as auzi oricum pentru ca usa face mult zgomot cand este deschisa.

* * *

Nu stiam ce ora este , insa m-am trezit cand am auzit o multime de voci afara. Probabil ca vanatorii se pregateau pentru plecare. Imi musc obrazul , asteptand sa vina acel vanator. Abia astept sa scap de aici. In minte imi repetam pasii planului pe care il aveam.

Am inghitit in sec cand am auzit pe cineva dupa usa. Merg rapid spre pat si ma prefac ca dorm. Usa este deschisa , pasi silentiosi venind incet spre mine. Privesc printre gene vanatorul ce tinea in mana o seringa. Cand el era pe punctul de a ma otravi , mi-am activat brusc puterea speciala , simtind cum vraja lui Odin dispare complet. Mana vanatorului a trecut prin mine. Imi deschid larg ochii ce si-au schimbat culoarea , fiind sangerii. Il lovesc puternic cu piciorul , trantindu-l de podea. Tot corpul incepe sa imi arda , eu ranjind malefic. Mi-a lipsit aceasta senzatie. Imi formez sabia , injunghiindu-l pe vanator in piept , apoi ii dau foc. Imi analizez sabia , vazandu-i taietura. Arata exact ca sabia lui Xaphan.

Ies din camera , incepand sa alerg pe hol. Imi strang sabia in mana , fiind gata de orice. Zaresc o fereastra in capatul holului , asa ca ma indrept spre ea. Vad o armata uriasa afara ce acoperea toate dealurile. Odin si Onoskelis stateau in fata lor. Pufnesc si ma intorc pe calcaie , coborand scarile. Trec pe langa o multime de usi , insa nu simt nimic magic dupa ele , asa ca nu ma opresc. O singura usa neagra imi atrage atentia. O deschid si intru , vazand ca e un birou. Probabil ca e biroul lui Odin. Privesc spre peretele stang , vazand acolo un portal. Zambesc draceste si ma indrept spre el. Trec prin portal , teleportandu-ma in Dabrus.