Elementul Cautat

Capitolul 38

*Din perspectiva lui Aalyah*

- Mi-e foame ! se plange Kroy.

- Ai mancat cu cinci minute in urma ! zice Ruth amuzata.

- Si ce ? Stomacul meu inca nu e fericit.

- Stomacul tau nu e niciodata fericit. pufnesc eu.

Eu , Kroy si Ruth suntem in vechea mea casa , plictisindu-ne de moarte. In ultima saptamana noi trei am facut tot ce ne-a trecut prin cap si acum ne-am epuizat ideile. Si cand spun ca am facut tot ce ne-a trecut prin cap , spun adevarul.

In ziua in care a plecat Xaphan am fost cam trista. Stateam singura acasa , fara cineva pe care sa il enervez. In urmatoarele zile , am stat cu Ruth si Kroy. Oh , aproape ca nici nu am simtit lipsa lui Xaphan !

In primele zile , am cumparat un bazin in forma de unicorn. Kroy a spus ca era prea dragut ca sa il lasam in magazin ! Desigur ca bazinul era mult prea mic pentru toti trei , insa Ruth stia o vraja care mareste lucrurile. Am umplut bazinul cu apa , dar apa era rece. Am lasat-o la soare cateva ore , insa apa nu s-a incalzit destul. Eu m-am enervat si am dat foc la apa ca sa se incalzeasca. Stiti ce s-a intamplat ? A explodat bazinul...

In urmatoarea zi , am cumparat un tort. Kroy si Ruth au mancat cateva felii , insa eu m-am limitat doar la o felie. Simteam ca ceva nu e in regula. De fapt , tortul era expirat. Saracii de Kroy si Ruth , le-a fost rau toata ziua.

In ultimele zile , chiar am facut ceva folositor. Am studiat despre vanatori si despre acele obiecte. Suntem foarte aproape sa il omoram pe Odin. Trebuie sa mai gasim doar inelul. Sper ca Xaphan a gasit colierul si ca se va intoarce curand.

- Aalyah ? intreaba Kroy cascand. La ce te holbezi ?

- Ii e dor de Xaphan. spune Ruth ranjind.

- Mi-e dor sa il enervez si sa il amenint cu moartea. spun eu zambind inocent.

Ruth isi mareste ochii. Kroy continua sa analizeze tavanul.

- Nu ma mai mira nimic la fata asta. mormaie el.

*  *  *

Le fac cu mana lui Kroy si Ruth , iesind din casa. E deja tarziu , asa ca plec acasa. Incep sa merg prin intuneric. Afara e innorat si luna nu se vede. Nici un vrajitor nu se vede pe strada. E chiar infricosator. Vantul bate incet , miscand copacii. Zambesc amuzata , amintindu-mi ca imi era frica sa merg prin intuneric cu cativa ani in urma. Cand stiu ca pot sa ma apar , nu imi mai e frica de nimic.

- Aalyah...

Tresar si ma opresc in mijlocul drumului. Privesc in jurul meu , cautand sursa vocii.

- Arata-te. marai eu.

- Ai ceva ce ne apartine...

Ma incrunt , incordandu-mi corpul. Ranjesc si ma fac invizibila. Sa vad acum ce va face "inamicul" meu ! Aud injuraturi scurte venind de dupa un copac. Merg incet spre acel copac. Observ doi vanatori ce se certau. Imi dau ochii peste cap. Ma asteptam la asa ceva.

- Ti-am spus ca nu va fi usor ! spune unul dintre vanatori.

- Nu stiam ca se poate face invizibila ! striga celalalt vanator.

Ma fac vizibila. Imi strang pumnul , sabia mea aparand. Inainte sa poata reactiona , primul vanator a ramas fara cap. Il privesc pe cel de-al doilea vanator. El se departeaza incet de mine , parand ca se gandeste cum sa ma opreasca. Pufnesc si arunc o sfera de foc in el. Corpul lui incepe sa arda. Zambesc si ma departez de vanatori , continuand sa merg spre casa. Ma intreb de ce voiau sa ma atace... Au spus ca am ceva ce le apartine. Oare se refereau la obiectele care il pot omori pe Odin ? De unde stiu ei ca eu le am ? Cred ca vanatorii au aflat de planul nostru. Va trebui sa am grija.

Peste cateva minute , am ajuns in sfarsit acasa. Deschid usa , intrand inauntru. Dupa intamplarea cu vanatorii , tot ce vreau sa fac e sa dorm. Urc scarile in graba , intrand in camera mea. Imi iau din dulap pijamaua si plec in baie. Oftez , simtind cum mi se inchid ochii din cauza somnului. Fac un dus scurt , apoi imbrac pijamaua. Sting lumina si sar in pat , tragand patura pufoasa peste mine. Imi inchid ochii , gandindu-ma la momentele cand dormeam imbratisata de Xaphan. Zambesc , stiind ca va veni in curand.

*  *  *

Ma lipesc de ceva cald si tare. Ma incrunt confuza , insa nu deschid ochii. E mult prea comod acest lucru. Imi aduce aminte de Xaphan. Simt ceva cald pe frunte. Stai...

- Xaphan , imi place mult al treilea scaun din bucatarie ! tipa cineva.

Deschid brusc ochii , ridicandu-ma in sezut. Privesc spre lucrul pe care dormeam. Imi maresc ochii. Ei bine , nu e chiar un lucru...

- Xaphan ! strig eu fericita , catarandu-ma peste el.

Xaphan incepe sa rada , strangandu-ma in brate. Imi pun mainile pe obrajii sai , lipindu-mi buzele de ale lui. Il imbratisez strans.

- Cuiva i-a fost dor de mine. zice Xaphan amuzat.

- Ai dreptate ! Kroy vorbea toata ziua despre tine. spun eu.

Xaphan ramane blocat pentru cateva secunde , nestiind ce sa spuna. Ranjesc mandra de fapta mea. Ma ridic de pe Xaphan , fugind in baie. Imi fac cat de repede pot rutina de dimineata , imbracandu-ma in niste haine simple. Intru inapoi in camera , vazandu-l pe Xaphan asteptandu-ma. El vine spre mine , luandu-ma din nou in brate.

- Cand ai venit ? intreb eu.

- Azi dimineata , cu vreo ora in urma. spune el. Vreau sa faci cunostinta cu cineva.

- Persoana care a tipat ca ii place al treilea scaun din bucatarie ? intreb eu amuzata.

- Da. zice Xaphan zambind.

Iesim din camera , Xaphan tinandu-ma de mana. Coboram la parter , plecand in bucatarie. Acolo , pe un scaun statea un baiat. Si se holba la un pahar. Il privesc confuza.

- El este Decimus. il prezinta Xaphan. E al doilea Foc.

- Ai observat vreodata ca lucrurile isi schimba forma atunci cand le privesti printr-un pahar ? intreaba Decimus uimit.

Xaphan isi da ochii peste cap si ia paharul din mainile lui Decimus. Cel din urma se intoarce spre mine , zambindu-mi.

- Tu trebuie sa fii Aalyah , nu-i asa ? intreaba el.

- Da. spun eu , asezandu-ma la masa.

Xaphan lua din frigider niste alimente , probabil vrand sa gateasca ceva. Decimus continua sa se uite la mine. E ciudat baiatul asta.

- Imi plac ochii tai. zice el.

- Mersi , cred. spun eu , simtindu-ma incomod.

- Oh , imi aduc aminte cand purtam si eu acel colier. mormaie Decimus , privind colierul elementelor.

- Colierul ! striga Xaphan.

Xaphan ia din buzunarul pantalonilor colierul pe care l-a gasit in Atax Obitus si mi-l da mie. Il privesc atenta , analizandu-i forma ciudata. Bat de doua ori din palme , iar colierul dispare.

- Acum trebuie sa gasim doar inelul. zic eu.

- Trebuie sa ne grabim. Vanatorii au aflat ca incercam sa gasim obiectele. spune Xaphan.

- Va ajut eu ! zice Decimus zambind. V-am mai spus cat de usor pot sa aflu informatii ?