Răzbunarea Sakurei [În Curs De Corectare]

Capitolul 15

Sakura mergea prin labirintul infinit încercând să o țină tot timpul în dreapta. Știa ea că dacă face asta ajunge până la urmă la capăt. Totuși, labirintul nu peste mult timp începu să se joace cu mintea ei. Ba se găsea într-un hol în care nu era varianta de a merge spre dreapta, ba ajungea într-un centru înconjurată de uși.
Se întâmpla așa de cel puțin două ore, iar ea simțea că începea să înnebunească. Dintr-o dată, se împiedică și căzu pe jos.
Scoase un geamăt înfundat când simți julitura de pe genunchi. Oftă.
Și-o vindecă repede, dar puțin superficial. Se încruntă uitându-se spre tavan. Dintr-o dată, se enervă. Dacă ar putea să alunge pereții ăștia. Să-i facă praf, ar reuși, era sigură, să plece de aici....dar nu putea.
Dar...
-Cine a zis că nu pot? se întreabă.
Se ridică și se scutură de praf. Apoi, își concentrăm toată chakra în pumnul drept și se avântă cu viteză spre perete. Își încordă pumnul și lovi. Nimic. Mai încercă o dată. Nimic. De data asta se enervă. Dar tot nimic.
Începu să gâfâie puternic. Avea nevoie de mai multă putere! Nu avea de ales. Își activă semnul celor 100 de vindecări. Simțea cum puterea o inundă. Zâmbi satisfăcută. În jutsul acesta era toată transpirația, lacrimile și antrenamentul ei. Se propusă spre perete și lovi.

*POC*

Zâmbi satisfăcută. Peretele se fărâmița sub ochii ei. Iar după el... Era o casă. Dar nu orice casă. Una cunoscută.
Era o casă dintr-o intersecție. Îi sărise în evidență datorită culorii negrizate, aceasta find de un albastru pal.
Dintr-o dată, un gând o trăsni.
Dacă tot ei au făcut labirintul ăsta la fel ca reședința, dar au îmbrăcat-o în beton cu jutsul cuiva?
Începu să zâmbească.
Acum trebuia să se gândească unde ar fi putut fi ieșirea ca să meargă! Era ușor!
Deci, primul Uchiha zicea că doar primele două o să treacă mai departe. Și acele două o să se lupte probabil, deci arena! Și arena avea destule locuri ca să adopostească pe toată lumea de acest jutsu!
O luă la fugă ca nebuna spre dreapta, apoi stânga și în față. Știa exact unde trebuie să meargă, a memorat drumul pe derost! Dintr-o dată simți o briză răcoritoare și acceleră. Ajungea la ieșire. Și da, în fața ei se ivi o ușă. Dar nu orice ușă. Ușa care ducea spre libertate. O apucă și fugi înăuntru. În fața ei era Sasuke Uchiha împreună cu Itachi. Și lângă ei se ivea o căpățână roșcată. Karin. Era în arenă, înconjurată de foșnetul mulțimii. Reușise.
Se auzi vocea prezentatorului.
Și iat-o pe a doua concurentă!!!
Sakura Haruno, la puțin timp după Karin Uzumaki. Proba s-a încheiat.
Se aude un zgomot brusc, iar geamurile îmbrăcate în beton, se luminară brusc, de la lumina caldă a soarelui. Sakura zâmbește.
Itachi îi facu semn Sakurei să se apropie, iar ea se conformă. Când ajunse lângă el se trezi împreună cu el, Sasuke și Karin în altă cameră. Făcu ochii mari surprinsă, dar nu avu timp să mediteze, pentru că Itachi se așeză pe scaunul de după birou și o întrebă pe Karin Uzumaki:
-Cum ai ieșit de acolo?
Ea răspunse prompt, urmărindu-l cu coada ochiului pe Sasuke.
-Am torturat pe un Uchiha să îmi spună. Mi-a spus după jumătate de oră, dar m-am blocat ceva timp la un obstacol. Vreo oră sau mai mult.
Itachi ridică o sprânceană, dar nu comentă.
-Dar tu?
Sakura se încruntă deranjată.
-Am rătăcit un timp, am distrus câțiva shinobi și o concurentă. Am întâlnit un obstacol, dar nu am fost afectată.
La propoziția aceasta Itachi făcu ochii cât cepele.
-Am încercat să o țin în dreapta, dar nu mi-a mers, așa că am dărâmat un zid.
La afirmația aceastaSasuke se întoarse spre ea cu ochii cât cepele iar Itachi se ridică.
-Am recunoscut o casă, și m-am gândit unde ar putea fi sfârșitul și am crezut că e arena. Știam drumul până acolo, deci a fost ușor.
Itachi avea gura deschisă.
-Cum ai reușit să spargi zidul?!
Sakura dădu din umeri.
-Nu a fost ușor, recunoscu ea, dar nici greu. Am folosit o tehnică de-a mea.
Acum și Karin o privea cu gura căscată. Sakura avea o tehnică? Nu era medic ninja? La ce îi folosea?
-Ce tehnică? întrebă Sasuke din spate.
Sakura se încruntă, dar nu răspunse. Din spate se auzi un foșnet. Sasuke se apropia. Ajunsese față în față cu Sakura. Numai câțiva centimetri îi despărțeau. Sakura îi putea vedea fața perfectă, imaculată, fără nici un por. Dar nu se lasă intimidată și se înfipse mai bine în picioare. El era mai înalt decât ea, deci era nevoită să își îndrepte privirea în sus.
Karin privea uimită scena, iar nuanța feței ei începea să devină din ce în ce mai roșie.
-Ce tehnică, întrebă, de data asta mai tare.
Sakura chicotit nervos și răspunse:
-Una pe care tu nu o s-o poți copia niciodată.
Sasuke se încruntă și își strânse mai tare pumnul.
-Mai vedem noi, veni și răspunsul.
Itachi lovi cu pumnul în masă, iar Sakura se trezi din nou în arena inundată de strigătele mulțimii. Fusese un genjutsu. Îi venea să își dea palme. Cum de nu a observat?!

Iar acum, ultima probă!!! Adversarii vor fi urmatorii: pentru Karin Uzumaki, Itachi Uchiha, iar pentru Sakura Haruno, Sasuke Uchiha.

Gura Sakurei căzu instantaneu. Nu trebuiau să se lupte între ele?!
Se înfipse mai bine în picioare, și privi mulțimea cu ură.
O să scap de aici, cu orice preț. Nu contează cu cine mă lupt!
Se uită la Sasuke cum zâmbea.
N-o să mai zâmbești mult timp.