Capitolul 23

180 16 1
                                    

Sakura își masă tâmplele agitată. Da, era emoționată. Privi în jur. Era într-o cameră destul de mică, îngustă cu o singură fereastră, dar și aceasta avea gratii. Ușa era închisă cu un lacăt, iar Sasuke stătea pe un scaun în fața ei.
-Nu uita, repetă Sasuke. E o discuție mică. Nu poți să scapi. Nu ai voie.
Sakura dădu din cap resemnată.
-Bun, spuse Sasuke și întoarse privirea în altă parte.
Sakura își strânse pumnul. Spera din tot sufletul ei,cu toată ființa ei, ca Naruto să nu încerce NIMIC. Dacă se întâmpla un singur lucru suspicios ar fi ajuns în defavoarea ei. Ce a fost în capul lui Tsunade?! Dacă se întâmplă ceva rău, e posibil ca Uchiha să atace Konoha. Nu se putea întâmpla asta.
Doar nu credea Tsunade că chiar ar putea evada de aici, nu? Poate s-a ținut Naruto de ea. Dar totuși, era trasă de păr rău de tot întâlnirea asta. Oftă. Totuși, îi era dor de ei. Zâmbi. Într-un fel abia aștepta să-i vadă. Dar îi era frică. Își mușcă buza enervată. Îi era frică de reacția lor. De reacția ei. De momentul când vor afla adevărul.
De cum era ea defapt.
Moartă. Murdară.
Așa era pe interior. Și nu mai era nicio șansă pentru ea. S-a băgat prea mult în această răzbunare.
Își scutură capul. Trebuia să se gândească la altceva. Orice altceva.
Se uită la Sasuke. Privea nepăsător spre fereastră. Sakura chicoti. Măcar nu o să fie singura moartă și murdară din cameră.
-Ce tot chicotești?
Sakura se strâmbă. Chiar chicotea? Bleah. Ar trebui să nu mai facă asta. Se cutremură și dădu din umeri punându-și din nou masca indiferentă.
-Când vin? schimbă ea subiectul.
-Din clipă în clipă.
Sakura respiră adânc.
Deodată, se aude un clinchet, iar ușa se deschide cu un pocnet. Mult prea rapid și cu prea multă putere.
-Sakura-chan!!!
Sakura înghiți în sec și privi spre ușa. O căpățână blondă și un costum portocaliu cu negru, niște ochi albaștri și mari. Naruto. Dar fața deobicei luminată de un zâmbet e acum încruntată.
-Naruto! exclamă Sakura.
În spatele lui stătea Kakashi cu mâinile în buzunar, iar după el Sai se holba la Sasuke.
-Kakashi-sensei! Sai!
-Sakura! a spus Kakashi. Avem de vorbit.
Sasuke se ridică și spuse:
-Eu sunt Sasuke Uchiha. Voi participa la discuția aceasta.
Kakashi oftă resemnat dar nu păru surprins.
-Bine, aprobă Naruto. Dar acum, te rog să mă scuzi.
Se apropie de Sakura și o îmbrățișă strâns. Sakura privea uimită. Începea să o doară brațele.
-Naruto? întrebă confuză.
Naruto se desprinse din îmbrățișare și începu să se răstească:
-Sakura ai lipsit trei luni! La ce te-ai gândit?! Nu mă lua cu Naruto-kun acum! Cum?! Și apoi să aflăm că ai câștigat un concurs dubios și să nu putem să te ajutăm cu nimic! La ce TE-AI GÂNDIT SAKURA?!
Sakura lăsă capul în jos.
-Îmi pare rău, răbufni ea.
Liniște. Naruto stătea cu gura căscată. Kakashi făcea ochii mari, iar Sai se holba la ea inexpresiv.
-Dar chiar nu știu cum am ajuns în situația asta! Știu că e vina mea că am plecat din Konoha, dar trebuia să-mi răzbun mama! Kakashi, înțelegi, nu? Dar apoi am fost prinsă la răscruce și a trebuit să aleg între Konoha și libertatea mea și am ales Konoha. Dar ca să plec de aici a trebuit să câștig concursul ăsta stupid... Și m-am întâlnit cu Temari, dar ea a pierdut și n-am mai văzut-o. Și apoi în sfârșit am câștigat concursul și aflu că tot a fost numai o păcăleală și toată lumea care pierde pleacă acasă. Și am devenit o prizonieră!
Sakura respiră adânc, dar continuă rapid:
-Dar am reușit să fac o cale ca să plec. Dacă îl înving pe el, arătă spre Sasuke, peste trei luni o să pot să mă întorc în Konoha. Ei o să mă ajute să găsesc ucigașul mamei, dar dacă pierd, nu pot să mă mai întorc sau să mă opun în vreun fel.
Kakashi privi inexpresiv.
-În ce te-ai băgat Sakura? Îți dai seama cât de riscant e? Ăsta nu e un antrenament sau o misiune normală. La cum ai prezentat-o, e o misiune de ranc S.
Sakura lăsă capul în jos.
-O să mă întorc. Promit.
Kakashi dădu din cap dezaprobator.
-Nu Sakura. De ce ai făcut înțelegerea asta cu ei? Poate au un as în mânecă. Nu ști nimic despre ei Sakura, ei doar îți dau impresia că ști ceva despre ei. Și când te crezi cel mai în siguranță te lovesc.
Sai aprobă încet din cap.
-Tsunade încearcă să te scoată de aici dar nu prea poate, spuse el. Competiția asta e oficială din toate punctele de vedere.
Sakura oftă.
-Nu mă așteptam la asta oricum, recunoscu ea.
Kakashi rânji.
-Și n-ai vrea să vezi ce furioasă e. Ai făcut-o să stea până la trei dimineața la acte de semnat. Te blesteamă din minut în minut. Dacă nu mori aici te omoară ea, îți garantez.
Sakura zâmbi.
-Aș prefera să mă omoare ea.
Naruto rânji.
-Ești sigură? O să-i transmit.
Sakura făcu ochii mari. Iar apoi începu să râdă.
-Încep din nou examenele chunin, nu? Participă și Konohamaru de fată asta, nu-i așa?
Naruto începu să râdă.
-Da, și eu o să particip.
Sakura pufni.
-Am uitat Naruto că ești încă genin...
Naruto ridică o mână.
-Te rog, nu începe.
Dar și el zâmbea.
-Sakura, oftă el. Să te întorci. Dacă nu te întorci peste trei luni te caut și te aduc cu mâna mea.
Sakura zâmbi.
-Nu va fi nevoie. O să fiu acolo
Dar Kakashi tăcea. Oare chiar va putea? Și cât de puternic era acel om, Sasuke Uchiha? Dacă Sakura... Nu se va mai întorcea niciodată?
Oftă.
Se apropie de Sakura și îi prinse umărul.
-Știu că n-am fost un sensei prea bun pentru tine și nu ai părut că ai nevoie de ajutorul meu, dar... Ține-te tare în continuare. Știu că e greu, pare imposibil, dar nu renunța. Te rog.
Sakura se încruntă dar dădu din cap aprobator.
-Dar ai fost un sensei bun.
Kakashi zâmbi. Sasuke tuși apăsat.
-S-a terminat timpul. E timpul să plecați.
Naruto făcu ochii mari.
-Ce?! Cum adică?!
-S-a terminat timpul.
-Dar nu, nu, a trecut prea repede!
Sasuke își puse mâinile în șold.
-Asta nu e problema mea.
-Da, dar...
-Hai, valea!
Kakashi îl prinse pe Naruto de umăr.
-Hai Naruto. Așa ne-am înțeles. Pa Sakura. Nu renunța.
Zâmbetul lui Naruto pieri, dar începu să zâmbească din nou, fals.
-Ne vedem peste trei luni, Sakura.
-Da.
Sai trecu lângă ea și îi o foaie. Sakura o deschise. Era simbolul Konohăi.
-Nu uita, spuse și el. Te așteptăm.
Sakura dădu din cap surprinsă. Iar apoi Sasuke îi împinse afară. Poc. Liniște. Din colțul ochiul îi răsăriră niște lacrimi. Konoha. Acasă.

Răzbunarea Sakurei [În Curs De Corectare] Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum