Sub luna plina (Boyxboy)

Capitolul 21

AIDAN

- Norras, trebuie sa vorbim. Nimic...

De trei zile incercam sa ma conectez cu el dar mereu ma loveam de un zid invizibil. Nu reuseam sa imi dau seama cum a reusit sa ma blocheze si  mai ales de ce? frustarea mea atungea cote mari si nici macar Griffin cu toata atentia si incurajarea lui nu ma putea face sa ma relaxez. voiam sa stiu motivul pentru care Norras a considerat ca trebuie sa faca ceva de capul lui. Nu cred ca nu avea un motiv intemeiat, insa daca nu imi zicea nu aveam cum sa ii iau apararea. 

 Alfa Storm urma sa vina in vizita cu familia lui pentru a solutiona conflictul iscat. Haitele noastre urmau sa traiasca in pace si armonie daca era posibil, sa prospere si sa colaboram eficient pentru a face fata altor pericole. Speram doar ca Norras sa nu fi stricat totul cu mica lui iesire de comportament. 

Incercam sa fac micul dejun dar aproape arsesem omleta fiind total pierdut in ganduri. 

- Nu te mai stresa, Aidan. Griffin a venit in spatele meu si a luat tigaia care de acum scotea fum. Mi-a zambit  incurajator, iar eu m-am intors spre el si l-am sarutat. Prezenta lui imi facea bine si mai taia din gandurile care ma apasau. L-am mai sarutat de cateva ori si am scos alte ingrediente din frigider suparat ca nu am reusit sa fac ceea ce ar fi trebuit sa fie cel mai simplu mic dejun dintre toate. 

- De la ce ora esti treaz, e abia 9 si patul era rece cand am m-am trezit. 

- Nu stiu exact. Nu am dat importanta. As vrea doar sa stiu ce se intampla. Mi-am luat cana de cafea  si m-am asezat la masa din bucatarie pierdut in ganduri.  Totul era invaluit mister cand venea vorba de Norras. 

- Hei, Aidan? 

- Ce?

- Te tot strig, te-am pierdut pentru o secunda. Griffin a pus in fata mea farfuria cu omleta aburinda. Arata mult mai bine decat ce am reusit eu sa fac, insa apetitul meu era inexistent.

- Ma simt ciudat. Am o stare destul de proasta. Zilele trecute eram ok, nu stiu ce m-a apucat si Norras a disparut complet. Nu pot da de el nici cum. 

- O sa vina el inapoi stii cum e mereu dispare si apare de cand nu te astepti, ii place sa fie dramatic in aparitiile sale. 

- Mda, poate. Am  dat afara aerul pe care il tineam in piept si am mai sorbit inca o gura de cafea. 

- Azi ce mai ai in program? l-am intrebat pe Griffin framantandu-mi degetele. Cumva sentimentul meu de neliniste se accentua si nu reuseam sa gasesc  o explicatie logica pentru el. 

- Trebuie sa merg pana in haita vecina sa semnam niste acte. As fi vrut sa le trimit prin Lucas, dar George vrea sa ma vada personal sa mai schimbam o vorba. Vrei sa mergi? 

- Nu ma prea simt in stare. Nu am o dipozitie potrivita pentru conversatii doar de dragul de a le avea, asa ca mai bine  te astept acasa. 

- Pot sa anulez sa stii daca nu te simti bine si sa raman cu tine, nici mie nu imi face placere sa merg pana acolo. 

- Eu cred ca tu cauti o scuza sa nu te vezi cu George. I-am zambit. Nu iti face griji pentru mine, am sa fiu bine. La ce ora pleci? 

- Cred ca intr-o ora cam asa. S-a uitat la ceas si si-a devorat micul dejun, iar eu il priveam in liniste. Abia asteptam sa avem mai mult timp pentru noi. Voiam sa ma bucur de el mai mult si sa petrecem restul serii impreuna. 

-Ce ai zice, daca as face azi mancarea noastra preferata si altele si le-as duce la cabana si mergem mai pe seara acolo sa ne bucuram in liniste de mancare, de noi doi, de liniste? 

S-a oprit din mancat si a ridicat privirea catre mine zambindu-mi cu toata gura. Mi-a intins mana sa peste masa si am intins-o si eu pe a mea. M-am ridicat de  pe scaun fara sa ii dau drumul la mana si m-am dus spre scaunul lui asezandu-ma in bratele sale.  M-a sarutat lung si incet si m-am bucurat de fiecare miscare a gurii sale  deasupra gurii mele. Simteam un foc mistuindu-ma din interior si simteam cum imi pierd controlul cu fiecare secunda care trecea. Ne-am desparit buzele cu greu unul de celalalt, daca aerul nu ar fi fost vital am fi stat asa o eternitate. Eu deja eram ametit, iar el, ei bine, daca voia un motiv sa nu mai plece in delegatie acum avea unul foarte bun.