Sub luna plina (Boyxboy)

Capitolul 9

GRIFFIN

Venise toata lumea din casa la cina. Am reusit sa aducem mai multe mese si scaune in curtea din fata casei in care statea haita. Ne-am asezat la masa aproape toti. Lupii din casa erau veseli, se asezasera pe scaune si incepusera sa vorbeasca relaxati. Fiecare m-a salutat si am inceput sa discutam despre diverse lucruri si ce s-a mai intamplat prin haita in ultimil saptamani cat am fost plrcat. Imi placea atmosfera si ma bucuram ca m-am intors acasa. Lucas imi raportase ce se intamplase de cand a sosit Aidan si cu toate ca nu era prea bucuros de aranjamentul facut cu Riley, nu s-a opus cerintelor sale. Aveam incredere in judecata lui si stiam ca poate avea grija de haita cat nu eram eu prezent.

Pana nu aflam mai multe in legatura cu Aidan, nu puteam sta linistit. Asa ca am rugat pe cel mai bun investigator al haitei sa ii dea de urma, sa aflam de unde vine si ce s-a intamplat cu el inainte de a fi gasit de Riley. Dorian urma sa afle toate informatiile necesare despre Aidan, inclusiv ce s-a intamplat cu lupul sau, care a disparut fara urma in mod misterios si cum de reusise Aidan sa supravietuiasca fara el. De  obicei nu exista o separare fizica de lupul din tine, pur si simplu iti  pierzi umanitatea, lupul tau preia controlul iar tu devii insetat de sange si omori tot ce iti sta in cale. Situatia lui starnea multe semne de intrebare si pana ce reusea sa isi aduca aminte sau sa vorbeasca, nu imi era de ajutor in nici un fel. Daca aveam sa ii gasesc lupul, probabil acesta putea sa ii readuca memoria, insa cine stie pe unde se afla si daca mai era in viata. Prea multe intrebari fara raspuns imi rascoleau mintea.

In scurt timp a venit si Morgan neinsotit de catre Derek cum se intampla de obicei. Derek inca nu venise la masa. Pesemne ca pacientul sau ii dadea batai de cap. Instruisem cativa razboinici ai haitei sa il supravegheze pe intrus, insa fara a-i da de banuit ca asta fac. 

- Ce faci Morgan? Cum merge treaba? l-am vazut cautand din ochi pe cineva, probabil pe partenerul sau.

-Uite totul e linistit momentan, cred eu. L-ai vazut pe Derek?

- Da, a urcat pana la etaj. Ia un loc, o sa vina el cand termina. Din ce am vazut nu e chiar asa periculos sa fii in preajma lui Aidan, poate e doar speriat cine stie. Ai idee ce l-a atacat?

- Se poate sa fie inamicii din terioriul lui Riley sau varcolacii solitari care au intrat pe la granite. Oricum ce pot sa zic e ca are un noroc nemaipomenit. Ar fi trebuit sa fie mort de multa vreme, ma si mir cum de a rezistat avand in vedere ca e plin de rani si acum nu mai e suta la suta varcolac. Ceva c nu se leaga, insa memoria lui e afectata si cred ca va mai dura ceva vreme pana isi va reveni.

- Auzi Morgan mi se pare mie sau Derek are ceva? lasand la o parte povestea cu Aidan l-am intrebat curios pe Morgan in legatura cu iubitul sau.

- Adica?

- Pai m-am intalnit azi cu el inainte sa urce la Aidan si parea destul de epuizat. Sigur nu il tii noaptea treaz mai mult decat in limitele normale? am ridicat din sprancene la el si Morgan s-a inrosit pe loc.

- Nu. De ce sa il tin treaz?, nu mai vorbi prostii Griffin. Ma duc sa vad unde e si revin.

- Bine bine, te astept la masa. Lupul meu devenea din ce in ce mai nelinistit. In ultima vreme nu prea vorbise cu mine. Ce-i drept siropurile pregatite de Morgan pentru a-mi inhiba pornirile agresive imi afectau comunicarea cu lupul meu si simturile ascutite. Imi puteam gasi partenerul numai ca atractia nu mai era la fel de puternica sub efectul medicamentelor pe care le luam si riscam sa trec pe langa o potentiala pereche fara sa imi dau seama. Bine ca efectul se diminua  incet, incet  si acum puteam sta linistit, oarecum.

<Griffin nu crezi ca m-ai ignorat cam mult? Iti jur daca mai bei ceaiuri din alea pe care ti le face Morgan nu am sa te mai ajut niciodata cand vei avea nevoie de mine!>