Sub luna plina (Boyxboy)

Morgan si Derek - 1

MORGAN

Vazand ca Derek intarzie sa ajunga la cina am decis sa urc in camera sa il chem din moment ce nu puteam sa il contactez telepatic. Incepeam sa imi fac griji. Desi stia sa se apere foarte bine, nu voiam sa risc nici macar o secunda sa i se intample ceva ori sa fie in pericol. M-am scuzat de la masa si am urcat spre camera. Desi am simtit multe priviri urmarindu-ma am decis sa le ignor. Nu am simtit vreodata nevoia sa fac cunoscuta relatia mea cu Derek din moment ce eram non- stop unul langa celalalt. Probabil cei din haita si-au dat seama de mult ca suntem un cuplu asa ca nu era nevoie de vreun discurs oficial in care sa anunt ca eu sunt partenerul lui Derek si el e partenerul meu. Nu mi-a cerut vreodata in mod expres sa spun ca suntem impreuna si ca nimeni nu are voie sa se atinga de el, nu il deranja nici daca as fi zis nici daca taceam in aceasta privinta. Dupa ce am terminat ritualul de imperechere nimeni nu a mai indraznit sa spuna ceva rau despre el sau sa il batjocureasca in vreun fel, dar pana atunci nu a avut parte de o viata foarte usoara.

*************************************************************************

Fusesem atacati acum cinci ani de catre lupii solitari si de liderul lor mincinos care l-a provocat pe alfa la duel. Isi dorea sa fie stapanul haitei noastre in mod special, si ca totul sa mearga bine stiind ca nu are sanse sa il invinga pe Marcos a recurs la cele mai miselesti metode pentru a-l elimina. In cele din urma l-a otravit inainte lupta si l-a invins. Haita noastra nu era foarte mare si nu aveam foarte multi razboinici asa ca am incercat sa ne aparam cat de bine putem in fata iadului dezlantuit peste noi. Scopul lor fusese de la bun inceput acela de a ne omora pe toti. Nu eram in inferioritate numerica, insa aveam copii in haita. Ei erau cei mai vulnerabili si bineinteles au omorat o parte din ei inainte ca noi cei in varsta sa putem face mare lucru. Pe cand eram in lupta crancena cu cei care ne-au atacat si-a facut aparitia un lup masiv, negru cu gri de dimensiuni impresionante care imediat a trecut la atac. Nu il vazusem cu ei dar speram din tot sufletul sa nu le fie aliat, deoarece puterea pe care o avea si viteza cu care se misca te facea sa iti inghete sangele. De unde venise? Ce era cu el? Avea sa ne omoare pe toti? Panica ma cuprindea din ce in ce mai tare si incercam sa imi adun fortele pentru un ultim atac.

- Morgan esti pregatit, mi-a zis Lucas incerand sa se tina tare.

- Nu mai conteaza, Lucas daca azi e sa murim vom muri incercan sa aparam ce avem mai de pret. Ne-am privit pentru ultima data si am luat pozitie defensiva.

Numai ca in loc sa ne atace pe noi, lupul negru a sarit si l-a atacat pe liderul solitarilor sfasiindu-i gatul si lasand o balta de sange la picioarele sale. Apoi a sarit spre cei cu care ne luptam noi omorand inca doi dintre ei. Eu si Lucas fara sa stam prea mult pe ganduri am atacat la randul nostru pe restul. Inca nu ne pierdusem speranta. Cativa dintre vanatorii si razboinicii nostrii desi erau raniti au pornit din nou la lupta. Nu a durat foarte mult, insa pentru mine a fost o eternitate. Dupa ce s-a incheiat lupta totul arata ca dupa razboi. Multi fuesera omorati printre care familii intregi, copii si batranii haitei.

Nu reuseam sa facem fata la numarul mare de morti si raniti plus patrulare zi si noapte pentru a ne asigura ca nu mai suntem atacati.

Era o perioada foarte nefasta pentru toti din haita. Fara alfa eram terminati. Beta Lucas nu era pregatit psihic sa isi asume rolul de alfa, socul pe care il suferise intr-un tim atat de scurt l-a afectat destul de tare. Eu nu aveam astfel de dorinte de a deveni alfa, pentru ca eram doctorul haitei si abia reuseam sa am grija de toti cei raniti. Aveam nevoie de un conducator si asta cat mai repede. L-am rugat pe cel care ne-a ajutat sa ramana sa ii multumim cumva pentru tot ce a facut. Apoi am cazut de acord impreuna cu ceilalti din haita desi nu ne suradea foarte tare ideea, sa il rugam sa ne fie conducator.