Capitol special 3

690 68 20
                                    

Drew Blain

Aș putea s-o asemăn cu o păpușă de porțelan, atât de fragilă este fata pe care acum o țin în brațe. Ochii aceia amber păreau atât de lipsiți de viață, umbriți de tristețea ce poposea sub masca ei care era colorată în nuanțele unei fericiri putrede.

Părea atât de bine. Relaxată și lipsită de griji, deși, dacă o observai cu mai multă atenție puteai vedea cum lacrimi de frustrare se prelingeau în jos pe bărbie, ieșind la iveală de sub acea mască afurisită. 

Am cunoscut-o pe Kayley când lumea ei nu părea atât de gri. Era fericită atunci, și ai fi putut constata asta cu ușurință. Însă acel sentiment al ei a rămas ascuns în trecut, atunci când am revăzut-o, după o perioadă destul de lungă de timp, buzele sale nu mai ofereau acea curbare spontană în sus, lipsindu-mi privirea de un zâmbet ce, să fiu sincer, chiar poate alina inima cuiva.

Micuță și cu un corp firav, precum o păpușă. Părul blond ce-i mângâie pielea fină, ce uneori este pătată de culori sumbre ce delimitează vânătăi urâte.

Să salvezi pe cineva este greu. Este al dracu de dificil, mai ales când el nu vrea să fie salvat. Când cel pe care vrei să-l ajuți nu conștientizează că are nevoie de o nouă doză de oxigen ești Tu cel ce trebuie să-l împingi spre aer, scoțându-l la suprafață de sub valurile mării.

Zâmbesc, trecând degetele peste pielea caldă a brațului ei, ochii mei albaștri căutându-i pe ai săi. Surâsul său ajunge până-n privire, făcându-mi inima să stea în loc pentru câteva secunde, apoi o ia din nou la goană, parcă vrând să o prindă pe a sa din urmă.

Este frumoasă, al naibii de frumoasă aș putea spune, și nu mă refer neapărat la corpul ei gol de lângă mine.

Frumos îi este zâmbetul, cel pe care mi-l oferă de fiecare dată când ne vedem. Frumoși îi sunt ochii ce acum parcă au început din nou să lumineze, fiind parcă niște faruri în noapte.

Frumoasă este Ea, ființa ei, ce a decis că merit să împart zilele, serile și nopțile cu ea. A decis să mă lase să arunc o scurtă privire sub masca sa, văzând ceea ce ascunde cu adevărat. M-a lăsat s-o salvez, văzându-i slăbiciunile și găsindu-i punctele tari.

N-ai crede că fluturii în stomac chiar există, și nici că ai putea să te îndrăgostești de cineva la prima vedere, însă eu le-am simțit pe ambele.

Kayley Miller mi-a picat cu tronc de prima dată când am văzut-o, însă n-am încercat niciodată să mă dau la ea, sau cel puțin nu până-n ziua în care am simțit miros de putred în relația sa cu Cole. 

O sărut, lipindu-mi buzele de ale sale moi, simțindu-i gustul. Murături, iar a mâncat murături, și deși nu-s fan, acest gust contopit cu cel specific ei, mă face să gem ușor. Să fiu al naibii dacă, de când n-am sărutat-o prima dată, nu m-a vrăjit și mai mult.

Buzele moi ce se mișcă o dată cu ale mele. Palmele ce-mi ating obrajii în timp ce limba sa vrea să înceapă un dans lent cu a mea. Îmi dă palpitații, sunt sigur că un simplu sărut de-al său mă poate excita.

Căldură, simt focul cum arde în mine, pe mine, fiindcă pielea ei este la peste o sută de grade, și mă întreb cum de n-am ajuns încă la spital cu arsuri de gradul 1.

O strâng mai aproape de mine, bucurându-mă de gurile noastre ce se contopesc, palmele mele cercetându-i corpul. Deși a fost a mea de mai multe ori, deși îi cunosc corpul, nu mă pot opri niciodată din a face asta. Mâinile mele ce-i ating pielea, plimbându-se în sus și-n jos în timp ce sărutările noastre devin mai fierbinți.

O ating, ascultându-i cererile șoptite pe buzele mele. Vrea mai mult. Mă vrea pe mine. Iar eu o doresc cu aceeași intensitate cu care un copil de cinci ani în Ajunul Crăciunului vrea să primească acel trenuleț albastru cu șine pe care l-a văzut la magazinul cu jucării cu câteva luni înainte.

O iubesc, și sunt sigur de asta în timp ce poposesc cu buzele pe gâtul ei, coborând ulterior spre sâni. Miroase bine, a căpșuni și a flori de cireș. Miroase a Kayley, iar eu sunt nebun după acest miros specific pe care-l are.

Sărut acea zonă a gâtului ce-o face să-și rotească bazinul sub mine, atingându-i cu dinții, în timp ce cobor mai jos, pielea catifelată. 

O simt. Simt plăcerea ce-i părăsește corpul prin răsuflări tăiate și gemete înfundate de o mână pe care și-o așterne peste buze. O ascult. O privesc. Mă îmbăt cu Ea, din ea, simțind cum mă dă peste cap orice spune sau face.

Să-i privesc fața îmbujorată, în timp ce-i simt palmele pe umeri, unghiile ce intră ușor în piele în timp ce devenim un întreg, mă face să las un geamăt să-mi scape printre buzele întredeschise. 

Dacă aș regreta ceva acesta este un singur lucru, faptul că n-am făcut un pas spre ea exact în ziua în care am cunoscut-o, acum poate am fi fost fericiți de mult mai mult timp împreună amândoi.

Cei mai buni amanțiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum