Incep sa ma uit in jur, dezorientata, pentru ca o parte din mine tocmai ce a plecat departe... pentru patru luni. Trag adanc aer in piept, si ma asez mai bine pe scaun. Punandu-mi coatele pe genunchi, imi las capul sa cada in palme pentru a bloca lumea din jurul meu ce incepe sa se holbeze.
In timp ce incerc sa ma calmez, tresar atunci cand simt o atingere pe spate. Imi ridic rapid capul din pamant, si il vad stand langa mine pe Gerard. La vederea lui, instant imi apare un zambet larg pe fata, imbratisandu-l rapid si strans. Imi sterg lacrimile cu maneca jachetei, apoi dau drumul stransorii.
-Dumnezeule, de cand nu te-am mai vazut! tip bucuroasa catre el.
-Se putea sa-mi las fabuloasa creatie sa planga in aeroport singura? zambeste catre mine.
Rahat, imi simt rimelul curgand pe obraji, insa sunt asa bucuroasa sa il vad pe el, incat nu ma mai intereseaza.
-Haide sa o stergem de aici si sa mergem la Taco Bell, imi spune cu blandete in ochi.
-Dar... cu ce o sa mergem? intreb confuza.
-Fato, cat timp sunt plecati, am toate limuzinele din dotare in grija.
-Fugi de-aici! rad catre el.
-Si cireasa de pe tort, se opreste o secunda din vorbit pentru a-si baga mana in buzunar, scotand ceva chei. Vila Crinei, sopteste dand diabolic din sprancene.
-Esti asa malefic, zic uimita.
Oooh, am deja atatea idei ce implica adapostul Crinei.
Ne ridicam simultan, si incepem sa mergem catre iesirea din cladire, afara asteptandu-ne aceeasi masa de fotografi dragi mie. Ha, ha si ha.
-Tine-te bine! striga el atunci cand usile automate se deschid si eclipsa de blitz-uri porneste.
-As vrea sa am de ce! fac o mica gluma ce suna mai amuzant in capul meu, cand incepem sa ne facem loc printre toate animalele astea inarmate.
Daca vreodata se va declansa un al treilea razboi mondial, cu siguranta aparatele lor ar trebui folosite drept armament.
-Ariana, ce parere ai despre plecarea brusca a iubitului tau? intreaba o femeie ce practic imi infige microfonul in gura.
-Ce ai de gand sa faci cat timp el este plecat?
-Uh, o sa-mi petrec timpul cu prietenii si familia! raspund, in ciuda faptului ca scorpia mi-a spus de atatea ori sa nu vorbesc cu presa.
-Crezi ca iubirea voastra se va stinge in timpul turneului?
De data aceasta prefer sa nu raspund, ci merg in continuare, urmandu-l pe Gerard indeaproape.
Imi deschide repede usa, si ma arunc inauntru imediat, iar el se urca la volan. Am grija sa deschid micutul gemulet ce desparte cele doua compartimente ale limuzinii, pentru a putea vorbi cu el.
-Am de gand sa fur ceva haine de la Crina, zambesc usor, indata ce masina incepe sa mearga.
-Oh, fato, clar nu stii cum sa traiesti. Crina are carnetelul asta negru ascuns intr-un sertar, cu diferite numere ale baietilor si profilul de facebook. De obicei, de acolo imi iau intalnirile, se uita in oglinda retrovizoare atunci cand imi vorbeste.
Un mic chicotit imi paraseste gura. Abia acum realizez ca imi este chiar foarte foame, si instant sunt multumita ca mergem sa infulecam ceva taco. Pe drum ascultam muzica si mai schimbam ceva vorbe sau barfe.
Mancam copios, apoi ne urcam iarasi in limuzina, de data asta pentru o infractiune. Ma simt asa de rea in acest moment.
Ajungem in fata unei case imense. Si nu exagerez. Ce naiba face cu atata spatiu? Parcheaza masina langa vila, iar curand folosim cartela pentru a deschide portile imense. Pasim amandoi pe teritoriul scorpiei, si ma astept ca in fiecare moment vreo alarma asurzitoare sa porneasca de nicaieri, insa este destul de liniste. Portile se inchid inapoi automat, si ma fac sa tresar.
-Linisteste-te, rade catre mine. Am facut asta de vreo o suta de ori si nu s-a intamplat nimic. E prea usor de fraierit.
In timp ce el incearca sa ma calmeze, zaresc in curtea din spate o piscina mai mare decat orasul meu natal!
-La naiba, femeia asta se lafaie in bani.
-Ahaam, daca te surprinde asta, stai doar sa ii vezi SPA-ul personal.
Mi se deschide larg gura. Nu e de mirare ca este asa fitoasa. La banii ei, nici nu as mai lasa oamenii sa-mi vorbeasca.
Deschidem usa casei cu cheile lui Gerard. Cum pasim inauntru, nu stiu unde sa ma uit mai intai. Totul arata asa sofisticat si asa de... Crina. Tablouri celebre, o canapea superba, mese din sticla si parchet de o culoare nemaivazuta imi acapara atentia.
-Vino sa ii vezi bucataria, sopteste el de parca ar putea sa ne auda.
Mergem prin incaperea asta mai mare decat apartamentul nostru, si in curand pot vedea bucataria viselor oricarei fiinte. Cuptor sofisticat, frigider pompos si ceva masinarii complexe ma inconjoara.
As manca ceva din frigider, insa in acest moment imi amintesc de piscina aia ispititoare de afara.
-Unde este dormitorul ei? intreb eu.
-Oh, dormitorul este cea mai buna parte din tot ce este pe aici. Urmeaza-ma, spune si incepe sa urce scarile din sticla.
Curand, ajungem in fata unor usi, pe care le deschide el cu atata placere.
-Sa-ti fac turul, pat rotund, saltea cu apa, frigider micut pentru gustari..
-Unde este sifonierul? il intrerup.
-Oh, obraznicatura mica! zambeste catre mine.
Incepe sa mearga in fata, si se opreste in fata altor usi.
-Doar nu are...
Nu mai pot sa vorbesc, deoarece Gerard deschide usile albe, iar dupa ele se afla o incapere tot la fel de mare, plina cu haine aranjate frumos pe rafturi sau umerase.
-Parca sunt intr-un H&M si toate ma roaga sa le cumpar, zic eu uitandu-ma printre ele.
-Simte-te libera sa alegi orice vrei. Nu e ca si cum le-ar simti lipsa.
-Esti dracusorul de pe umarul meu stang, Geri, zic cu o fata de rebela.
