Șaisprezece

1.4K 95 7
                                    

Nova

— Ieși o dată...

— Lasă-mă în pace ...

Paul oftează .

— Pentru Dumnezeu, nu poți sta închisă acolo toată viața !

— Ba pot , și o voi face !

Murmur eu stând ghemuită sub pătură .

Încă nu-mi vine să cred ce s-a întâmplat . Liam este un agent FBI . Totul pentru el , nu era decât un joc , o metodă de a mă folosi și de a ajunge în biroul tatei.

Nu pot să cred că spun asta , dar fratele meu, Venezio, avea dreptate . Liam nu e ceea ce pare .

Iar eu, l-am crezut ca o fraieră .

Isuse, cum de am putut să cred că e diferit ?

Îl urăsc . Îl urăsc pentru tot ce a făcut, pun pariu că toate chestiile alea pe care mi le-a spus, n-au însemnat nimic pentru el , pe când pentru mine....au însemnat .

,, Eu l-am omorât pe Kent, pentru tine "

,, Bănuiesc că, acum poți fi fericită Nova "

Cuvintele lui îmi reapar în creier . Dar nu știu dacă să le cred, sau nu .

— Trebuie să cobori la masă , stai de când am sosit în cameră !

— Nu vreau să ies , nu mai vreau să părăsesc camera asta niciodată !

Zic eu simțit cum glasul îmi devine, tremurat .

Paul deschide ușa.

— O , să-mi bag , nu-mi spune că suferi ?

Tac dând capul în jos .

Bineânțeles că sufeream .

Simțeam ceva pentru Liam...sau cel puțin, începeam să urnesc sentimente... când m-a sărutat , nu știam ce să fac , să îl las să continue sau să-i dau o palmă pentru că s-a folosit de mine și nici nu ia păsat .

Le-am ales pe amândouă . L-am lăsat să mă sărute pentru câteva clipe, apoi i-am dat o palmă .

Vreau să fi înțeles că , mă rănise și că nu m-ai voiam să am de-a face cu el .

Dar acum... am ajuns să îi simt lipsa .

— Nova...

Paul se așează lângă mine.

Poartă un tricou simplu negru . Urmele de glonț încă i se văd și cusăturile la fel .

Mă apropii de el și îl îmbrățișez începând să plâng .

— De ce a făcut asta ?

— Te referi la faptul că aveam un agent secret în casă sau la faptul că m-a împușcat fix în antebraț ?

Scutur din cap .

— Mă refer la faptul că , m-a folosit !

Paul îmi cuprinde talia. Încep să plâng și m-ai mult .

— Nova... Isuse Calmează-te... ști că nu-mi place când plângi !

Așa e , lui Paul nu-i place când plâng . Niciodată nu știe ce să facă sau să zică , ca să mă liniștească . Dar nu pot să mă abțin .

— Îl urăsc !

— La ce te așteptai Nova ? Tipii ca el sunt imprevizibili și ce-i mai periculoși !

PLAN A Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum