Nova
Pentru un moment simt că m-am teleportat în alt univers . Încremenisem pe loc când Paul și-a dat arma în jos apoi a venit spre mine și mi-a cuprins umerii .
— Ești ok ?
Încă tremuram .
L-am îmbrățișat pe Paul .
— Da... mulțumesc !
Venezio era pe podea, și abia ce gemea ceva , dar încă era viu . O fi primit sute de împușcături , dar Venezio ceda foarte greu .
— Ce se întâmplă aici ?!...
Exclamă mama intrând în birou . Face ochii mari când vede sânge pe palmele mele și pe Venezio la podea , sângerând .
— ... Isuse Hristoase , Carlos !
Țipă ea .
— Ce m-ai e ...
Mormăie tata .
— Sună la salvarie... Nova l-a împușcat pe Venezio !
Mama începe să plângă . Paul oftează , pare foarte relaxat dat fiind că , își împușcase fratele . Eu, eram stresată, și plângeam de rând cu mama .
— Și l-ai omorât ?
Întreabă tata ridicând o sprânceană . Mă uit la Venezio care înjură din barbă , doar pentru sine .
La naiba, ce calvar !
— Nu ea la împușcat...eu am făcut-o !
— Și l-ai omorât ?
Întreabă tata din nou , cu aceeași calmitate în glas de parcă toată situația asta ar fi ceva normal .
Mama mă ia de lângă Paul și zice cu glas tremurat :
— M-am săturat să vă tot omorâți între voi ! Isuse Hristoase, de ce nu puteți fi și voi oameni normali ?
— Alissya !
Intervine tata și îi aruncă o privire lungă . îl ghiontește pe Venezio cu piciorul mârâind :
— Ridică-te ... mă enervează slăbiciunea ta !
Venezio mârâie, când tata îl lovește cu piciorul în spate . Mama se agită și mai mult .
— Gata, Carlos...te rog ... nu-l mai răni !
— Gura Alissya... știu ce fac !
Mama mă ia din cameră . Paul îmi aruncă o privire blândă . Este foarte rar când Paul face chestii nesăbuite , pun pariu că v-a avea de dat niște explicații după aceea. Dar îi sunt recunoscătoare .
— Paul, rămâi !
Zice tata.
După cum era de așteptat .
Venezio se ridică ținându-și pieptul cu brațul. Se uită urât la Paul și se îndreaptă spre ieșire împingându-mă la o parte .
— Venezio... stai locului !
Îi spune mama și alergă din urma lui .
— Am nevoie de bere !
— Nu, alcoolul o să-ți sporească sângerarea !
— Cui îi pasă !?
Se răstește el .
Îmi privesc palmele . Sângele a început să se usuce puțin . Mă simt de parcă aș fi o criminală . Uram asta .
CITEȘTI
PLAN A
Любовные романыNova Tatăl meu crede că poate să mă țină sub controlul său toată viața . Dar greșește. Masca de fiică dulce și amabilă pe care o afișez întotdeauna , ascunde de fapt , păcatele și imperfecțiunile mele . Urăsc când ești obligat să faci ceva ce tu nu...