West Golden - Protector feroce. Alesul.
Sportivul îngâmfat pe care am vrut cândva să-l ucid cu mâinile goale este acum singurul în care am încredere cu inima mea.
Într-un oraș plin de corupție și secrete întunecate, să știi cine e de partea ta devi...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Liniștea sufletească care vine odată cu instalarea alarmei acasă la Sud e de neegalat. Imediat ce s-au terminat cursurile, am condus-o la antrenament, i-am luat cheia și apoi m-am întâlnit cu instalatorul. Pentru unii, această mișcare ar putea părea un rahat serios, de genul iubit prea protector, dar nu-mi pasă ce cred oamenii. Atâta timp cât ea e în siguranță, mă descurc eu cu restul.
Următorul punct de pe ordinea de zi a fost să-i pun la curent pe frații mei cu privire la toate detaliile pe care le-au omis. Fac asta în mod oficial, iar Sterling se îndepărtează în timp ce analizează tot. Îmi pot doar imagina ce se întâmplă în capul lui.
Dar când vorbește o secundă mai târziu, nu mă lasă să mă întreb pentru mult timp.
"La naiba. Rahatul ăsta e mai nenorocit decât credeam."
Stă la fereastra dormitorului meu, cu vedere la oraș, în timp ce el și Dane procesează tot ce-am dezvăluit. Analiza lui asupra lucrurilor nu e greșită — rahatul ăsta cu siguranță e nenorocit.
"Bănuiesc că înțeleg de ce și-a distrus mâna. La naiba, s-ar putea să fi dărâmat un zid întreg dacă aș fi fost în locul ei." Intervine Dane, dar apoi sprâncenele i se încruntă când pare să aibă o epifanie imediat. "Mai crede cineva că ultima postare a Pandorei era despre Vin?"
"Oh, cu siguranță a fost despre Vin." Adaugă Sterling. "Probabil că ticălosul încearcă s-o elimine pentru că l-a dat de gol legat de acel mic popas acasă la Sudistă. Știm cu toții cum se simte când ceva îi scapă de sub control."
"Crezi că va reuși?"
"Are bani și resurse pentru a face cam orice dracu vrea." Subliniază Dane.
Se întoarce când scutur din cap, râzând puțin. "Glumești? Javra aia nu va fi aflată până nu va fi pregătită."
Ridică din umeri, probabil realizând că am dreptate, dar Sterling ne înfruntă cu îngrijorare marcându-i expresia.
"Ar trebui măcar să vorbim aici?" Întreabă. "Adică, din câte știm, Vin are tot locul ăsta plin de microfoane."
"M-am gândit la asta. Când am venit acasă ca să mă schimb pentru școală azi dimineață, am verificat totul. Sunt sigur că sunt doar telefoanele — apelurile, mesajele." Explic. "Deci, odată ce le primim pe cele noi diseară, asta va trebui să rezolve totul."
"Și... de unde vin telefoanele astea?" Întreabă Sterling, aruncându-i lui Dane o privire.
"Ești al naibii de surd? Am spus că cunosc un tip."
Sterling râde în sinea lui înainte să pufnească la răspunsul lui Dane. "Așa e. Știi un tip. Deodată, mă simt mult mai în largul meu. Mulțumesc pentru clarificare."
"De ce-i atât de greu să crezi că pot comunica cu oameni care nu sunt niciunul dintre voi doi nemernici?"
"Lasă-mă să ghicesc. E unul dintre adepții tăi sau vreun rahat slab de genul ăsta. Am dreptate?"
