The supernatural girl

Capitolul 25

Rebecca POV
Ugh! Nu pot sa dorm. Nu ma gandesc decat la Brad. Bine, si la Alex.
Intind mana pe noptiera dupa ceas.
-11:20 A.M., soptesc.

Ma intorc de pe o parte pe alta, invelindu-ma si dezvelindu-ma.
Cobor din pat si incerc sa-mi fac curaj sa merg pana la camera lui. Nu stiu de ce. Doar simt nevoia sa stau langa el.

Ajung in dreptul usii si bat de cateva ori. Sper ca nu doarme. Nu raspunde asa ca dau sa plec.
-Stai, striga prinzandu-ma de mana.
-Am crezut ca dormi, spun eliberandu-mi mana.
-Nu pot.

Dau aproband din cap, murmurand un 'si eu'.
-Vrei sa vi s-sa dormi cu mine? il intreb muscandu-mi buza.
-Sigur, raspunde zambind.
-Bine, zambindu-i inapoi.

Pornim impreuna spre camera mea. Imi deschide usa apoi se aseaza pe marginea patului. Ma asez langa el, privindu-ne in ochii timp de cateva secunde.
Imi apuca mana punand-o in palma lui.
-Vrei sa-ti zic un secret? ma intreaba.
-Normal, spun nerabdatoare.
-Daca un baiat priveste o fata mai mult de 8 secunde in ochi, ori vrea sa o omorea ori vrea sa o bage in pat. Si eu nu sunt un criminal.
-Ai lucrat pentru Brad, nu stiu de ce esti in stare, spun incercand sa schimb subiectul.

A chicotit iar eu simteam cum obrajii mei prind culoare. Acum daca stau sa ma gandesc cred ca nu a fost o idee asa buna sa-l chem sa doarma cu mine.

-Ce zici sa ne bagam in pat? ma intreaba.
-Hhm? intreb panicandu-ma.
-Sa dormim, spune razand.

Am dat din cap si m-am suit in pat. La fel a facut si el, apropiindu-se din ce in ce mai mult de mine. M-am sucit cu spatele, nu vroiam sa urmeze un alt "incident" , ca mai devreme.
-Apropo, am aflat ceva despre aceea invitatie de la Brad. E defapt o petrecere, spune insa eu am tacut.

M-a luat in brate, lasandu-ma aproape fara aer, dar era bine. Amandoi am adormit imediat. Chiar fusese o idee buna sa dormim impreuna.

*Dupa cateva ore*
-Nu, tipa Alex.
-Ce s-a intamplat? il intreb ridicandu-ma in fund.
-Rebecca, striga iar.

Dormea. Probabil avea un cosmar. Am incercat sa-l trezesc dar era in zadar. Continuam sa-l scutur si sa strig la el. Stiam ca nu ma aude dar tot incercam.
-Esti aici? se trezeste in sfarsit si ma strange in brate.
-Ce ai visat? il intreb panicata.
-N-nu mai stiu, spune.

Era transpirat si speriat. Ceea ce a visat probabil l-a afectat tare. Mi-a strigat numele, poate m-a visat pe mine.
S-a reasezat pe perna. De data asta mi-a pus capul pe pieptul lui iar el si-a asezat barbia pe capul meu.
-Chiar daca nu ne cunostem de mult timp, nu mi-as putea imagina viata fara tine.

Nu am spus nimic, chiar daca simteam la fel.

*Dimineata*

Cateva raze de lumina patrund in camera facandu-ma sa ma trezesc. Intind mana in partea cealalta a patului sa vad daca Alex mai era acolo, si nu era.

Cobor din pat si ma intind putin, cascand de cateva ori. Intru la baie si imi trec peria de cateva ori prin par.

Merg la bucatarie de unde un miros foarte frumos imi inunda narile. Il vad pe Alex langa aragaz pregatit clatite.
-Ador clatitele, spun coborand ultimele trepte.
-Si eu, chicotind.

Ma asez la masa. Nu stiam ca stie sa gateasca. Ma impresioneaza pe zi ce trece.

Imi pune farfuria in fata. Miroase extraordinar. Imi aduce aminte de... mama. Clatitele ei pregatite de dimineata sunt cele mai bune. La fel si glumele tatei scoase din fiecare ziar citit dimineata, care nu aveau niciun sens dar la care fara vreun motiv, radeam. Imi este foarte dor de ei. Cateva lacrimi mi se scurg pe ambii obraji dar le sterg cu dosul palmei.
-Deci, cum e? intreaba intorcandu-se entuziasmat.
-Nu am gustat inca.
-Ce mai astepti? facandu-mi semn sa mananc.