Furtuna adolescentilor

Mă ce...? Tu mă ce?

Cafeaua de dimineata e cea mai buna prietena. Dupa o cana plina m-am simtit mai ok. Tocmai cand m-am ridicat de pe canapea a sunat cineva la usa. Un lucru destul de ciudat pentru ca nu sunt asa populara pe aici.
Am deschis usa resemnata.
-Buna, Anda! m-a salutat misteriosul meu musafir.
-PA!
Am incercat sa inchid usa, dar piciorul lui a fost mai rapid ca mine. A intrat inauntru si s-a dus in bucatarie foarte degajat. Neavand incotro am intrat dupa el. Am stiut ca voi avea o zi foarte lunga asa ca mi-am mai pus o cana de cafea.
-Trebuie sa vorbim...
-Stiam ca asa o sa spui.
Vorbeam calm, dar imi doream foarte mult sa urlu in fata lui.
-Uite, nu am vrut sa se intample asta. Eu...
-Un an mai tarziu... am completat deja plictisita.
-Da... te rog, stiu ca te-am ranit si nu iti dai seama cat ma doare ca ma urasti.
-Cinici ani mai tarziu...
-Ok, am inteles ca nu vrei sa fiu aici.
-Zece ani mai tarziu...
-Anda! Ce naiba?! Lasa scenele din filme! Vrei sa nu te mai prostesti? ma intreaba Gale enervat de indiferenta mea.
Am luat o gura din cafeaua mea cu lapte si m-am facut mai comoda pe scaun.
-Cum pot sa-ti demonstrez ca eu te iubesc? m-a intrebat, iar eu aproape am scapat cana.
-Tu ma ce ?
-Cred... Of, te iubesc!
Prima data am crezut ca nu aud bine. A doua oara am scuipat cafeaua... in fata lui.
-Ups, lasa-ma sa te ajut cu asta.
M-am dus langa el si i-am scos tricoul patat. Din gresala (sau intentionat) mi-au alunecat mainile pe pieptul lui. Si-a muscat buza, iar eu eram gata sa cedez. Mana lui mi-a dat la o parte o suvita rebela. S-a apropiat sa ma sarute ... ,dar l-am impins.
-Nu.
Si cu asta am fugit in dormitor.

***
Am stat toata ziua inchisa in casa. Gale a plecat la scurt timp dupa "spectacol". Deja s-a facut 8 seara. M-am schimbat in uniforma mea de chelnerita si am iesit din apartament.
Barul era plin cand am ajuns eu. Am inceput sa imi fac de lucru cu niste mese murdare. Cineva m-a strigat pentru o comanda, dar am refuzat sa ma duc la masa. NU VREAU SA-L SERVESC PE GALE ! Dar cum Chiyo nu e disponibila...
-Cum de pentru mine nu te imbraci niciodata asa? ma intreaba cu un zambet pervers. Imi place uniforma asta. Poate chiar o sa-o folosesc... curand.
-Vrei sa comanzi sau nu? Ce iti aduc?
-Pe tine.
-Nu mai avem bautura asta pe stoc. Altceva? intreb dornica sa scap de aici.
- Orice vrei tu. Nu conteaza. Doar sa te intorci repede.
Si asta am facut. M-am intors in jumate de minut cu un pahar de apa.
-Uite. Daca crei mai mult gust poti sa-ti pui si sare. Vezi ca-i pe masa.
I-a intors spatele. Am plecat de la masa lui mandra de reactia pe care sigur i-a provocat-o fundul meu.