Afaceri

Capitolul 30

Kiley P.O.V.

"Vom fi mereu impreuna iubito. Iti promit. Nu o sa te paras-"

-La naiba! Injur nervoasa. Visam atat de frumos si bum... am facut cunostinta cu podeaua.
-Kiley? Intreaba Zack cu o voce somnoroasa. -Nu mai fa galagie. Incerc sa dorm. Da din mana enervat.
-Da. Pe langa faptul ca am cazut din pat din cauza ta, tot tu esti ala care se plange. Marai nervoasa ridicandu-ma. Ma bag inapoi sub patura, iar Zack se intoarce spre mine prinzandu-ma de talie si sarutandu-mi gatul.
-Zack- soptesc mai mult gemand.
-Da, iubito.Ranjeste pe pielea mea.
-Noi nu ne-am impacat. Spun serioasa si el ofteaza. Imi da drumul aruncandu-si capul pe perna.
-Ai stricat un moment romantic. Sper ca esti multumita.
-Pe naiba moment romantic. Mai aveai un pic si ma dezbracai.
-Asta nu e adevarat. Protesteaza ridicandu-se. A dracului idiot! Omul asta vrea sa ma bage in spital. Era imbracat doar intr-o pereche de boxeri si sa fiu a dracului daca nu arata ca un model Calvin Klein. Plus ca cineva s-a trezit la viata de dimineata. Frate, ce e acolo? O bara de salam?
-Pune ceva pe tine. Spun punandu-mi perna pe fata. Il aud razand si imi ridic capul.
-Ce e asa amuzant?
-As putea sa iti spun acelasi lucru.
-Ce vrei s- spun dar imi cobor privirea spre corpul meu. Patura nu mai era pe mine,lasandu-mi la iveala lenjeria intima neagra.Cine m-a dezbracat? Mda, cea mai buna intrebare.
Am apucat imediat patura, obrajii mei fiind rosii. Zack radea ca un tantalau de mine si imi venea sa ii dau un pumn.
-Nu mai rade ca un idiot si da-mi si mie ceva de imbracat.
Isi ridica mainile in semn de cedare mergand spre dulap. Imi arunca niste haine, iar cand ma uit mai bine vad doar un tricou negru mult prea scurt. Pun pariu ca ni l-a dat pe cel mai mic din dulapul lui.
-Ce e asta? Intreb ofticata.
-Un tricou.
-Altul mai mic nu ai gasit?
-Nu, imi pare rau. Isi strange buzele uitandu-se la mine. -Imbraca-te si vino in bucatarie.
-Mbine. Spun cu jumatate de gura,strambandu-ma.

Zack P.O.V.

Cum s-a schimbat totul intr-un timp atat de scurt. Acum o zi Kiley nici nu ma baga in seama, iar acum o am langa mine. In apartamentul meu, in patul meu, in hainele mele.

-Zack?sopteste de langa usa. Imi intorc capul spre ea, aproape scapand tigaia pentru clatite din mana. Tricoul meu ii ajungea putin mai jos de fund, picioarele ei lungi iesind in evidenta mai mult decat deobicei.
-D-d-da. Ma balbai cu ochi mari. O vad rosind din nou, ca mai apoi sa vina langa mine. Ma prinde in brate, su strangand-o usor. Totul era atat de ciudat. Ea era in tricoul meu iar eu in boxeri in bucatarie,dupa o noapte petrecuta impreuna. Am mai vazut filme din astea,iar finalul nu era unul placut.
-Iti multumesc pentru tot. Nu am apucat sa o fac aseara.
-Te iubesc. Soptesc si o simt incordandu-se.
-Serios?Dupa tot ce s-a intamplat?
-Iubito, eu te voi iubi mereu. Iti promit. Zambesc sarutand-o scurt.
-Te iubesc. Sopteste incolacindu-si mainile in jurul gatului meu. Ma saruta apasat,parca rugandu-ma sa ii dau mai mult. O ridic usor pe masa, adancind sarutul. Dupa ce ma satur de buzele ei, cobor cu saruturile pana pe gat. O musc destul de tare, obtinand un geamat de la ea.
-Esti a mea, iubito. Doar a mea.
-Asta inseamna ca ne-am impacat?
-Da, ne-am impacat. Zambesc privind-o in ochi.
-Ieeei. Chitaie , facandu-ma sa rad.
-Ce copil esti. Rad sarutand-o pe nas.
-Dar sunt copilul tau. Ranjeste si isi lipeste buzele de ale mele.

Drake P.O.V.
Inca o zi de munca. Sunt distrus, proiectul s-a oprit in loc, suntem da-ti in judecata, totul merge pe dos. Aseara am venit nervos acasa, injurand toti sfintii. M-am simtit ca un idiot fiindca am lasat-o pe Eve sa planga,dar pe urma mi-am revenit, gandindu-ma ca nu ea e prioritatea mea.
-Buna dimineata. Ii salut pe Kiley si pe Zack. -Sa inteleg ca v-ati impacat?
-De unde ti-ai dat seama? Intreaba Zack in batjocura.
-Dupa zambetele voastre idioate si molipsitoare.
L-am auzit maraind si m-am indreptat spre un fotoliu de langa geamul urias. I-am cerut secretarei sa imi aduca o cafea, dupa care m-am concentrat pe niste acte, la fel ca si Zack si Kiley.
-Ati vazut-o pe Eve? Intreb fiindca trebuia sa ajunga de jumatate de ora.
-Nu,am sunat-o azi dimineata dar nu mi-a raspuns. Spune confuza Kiley.
Imediat ceva ma loveste, si scap paharul de cafea din mana,facand o grimasa speriata.
-Ce s-a intamplat? Intreaba Kiley venind langa mine. Amandoi ma privesc ingrijorati , nestiind ce sa zica.
-E-eve, am dus-o aseara acasa si l-a sunat pe Mike. I-a raspuns o fata si a inceput sa planga. Mi-a spus sa plec si- incerc sa spun dar Kiley ma opreste
-Crezi ca, ca a facut ceva? Intreaba inghitind in sec.
-Sa mergem! Repede! Tip ridicandu-ma. Fugim pe holul lung, sib privirile speriate si confuze ale angajatilor. Urcam repede in masina lui Zack si ne indreptam spre casa lui Eve. Sper ca nu a facut nimic, nu m-as ierta daca ar patii ceva.

...

Imediat cum ajungem, incepem sa batem disperati in usa. Ne ducem prin spatele casei, spunandu-i unui bodyguard sa deschida usa din fata repede. Usa terasei era deschisa asa ca intram repede. O strigam disperati pe Eve, cautand la parter. Urcam spre camera ei iar cand deschidem usa, ne oprim ingroziti in loc. Eve era intinsa pe jos, din mana ei curgand sange. S-a taiat. Din cauza nenorocitului de Kincaid.
Fug repede spre ea, luand-o in brate si ma indrept spre usa. Trebuie sa mergem la spital. Kiley si Zack merg in spatele nostru, ea plangand. Doamne, te rog sa fie bine!

Eve P.O.V.

Imi deschid incet ochii, o durere de cap luandu-ma. Ce dracu'? Unde mama naibii sunt? Imi invart ochii prin camera dand de un corp langa fereastra. Ma sprijin in maini, incercand sa ma ridic, dar cad inapoi in pat, gemand de durere.
Persoana respectiva se intoarce spre mine, uitandu-se ingrijorat la mana mea. Cine mai era si asta? Lumina asta imi intra in ochi, nu pot sa vad nici la doi metrii distanta.
-Eve, nici nu sti cate griji ne-am facut. Spune venind spre mine.
-Drake? Intreb confuza. -Ce s-a intamplat?
-De ce ai facut asta, Eve? Din cauza lui Kincaid? La naiba,nu merita asta. Nu merita sa te distrugi pentru el.
Abia atunci imi aduc aminte. Lacrimile curg pe obrajii mei gandindu-ma ca am vrut sa ma sinucid din cauza lui Mike.
-Nu mai plange, Eve. Lacrimile nu pot da timpul inapoi. Ai noroc ca tatal tau s-a intors in oras cand am ajuns cu tine la spital si a venit sa iti doneze sange.
-Ajuta-ma sa ma ridic,te rog. Soptesc sughitand , iar Drake ma prinde de talie ridicandu-ma in fund. Ametesc la inceput,dar imi revin la scurt timp. Ma uit la mana mea bandajata, lacrimile amenintand sa reapara.
-Gata,Eve. Acum e bine. Ai pierdut mult sange,iar rana e adanca, dar o sa iti revii.
Ii zambesc trist, indreptandu-mi privirea spre el. Are atat de multa grija de mine in momentul asta, chiar daca nu are nicio obligatie fata de mine.
-Multumesc. Pentru tot. Soptesc uitandu-ma la podea.
-Oricand. Dar sper sa nu se mai intample. Se uita la mine, ridicandu-mi barbia. Ne apropiem unul de altul, buzele noastre atingandu-se usor. Auzim niste aplauze din dreptul usii si ne intoarcem speriati.
-Tata? Intreb speriata, indepartandu-ma de Drake, sau mai bine zis, de buzele lui.
-Eve, esti bine? Fuge Jess spre mine luandu-ma in brate. -Nu o sa te mai las niciodata singura, iti promit. Sopteste privindu-ma ingrijorata.
-Vreau sa vorbesc singur cu fiica mea. Spune tata serios, toti ceilalti iesind din camera. Era nervos si dezamagit. -Ce a fost in capul tau,Eveline? Auci! Asta e de rau. Nu imi spune "Eveline" decand atunci cand e nervos pe mine.
-Imi pare rau. Soptesc privind podeaua.
-Si mie. Spune nepasator.
-Ce vrei sa spui? Intreb speriata de ce va urma.
-Am decis, impreuna cu Jess, sa te muti in Argentina la matusa ta.
-Poftim?! Tip ridicandu-ma. Macar nu mai eram ametita. -Nu puteti sa imi faceti asta, la naiba! Ma enervez aruncand o perna in el.
-Poti sa te calmezi? Intreaba nervos.
-Nu! Nu pot! La fel cum voi nu puteti sa ma trimiteti in Argentina! Dramatizez tipand din ce in ce mai tare. Arunc tava cu mancare de pe masuta de langa pat, aceasta facand un zgomot enervant.In urmatoarea secunda, Drake intra pe usa urmat de doua asistente si un doctor.
-Sa va ia dracu' pe toti! Tip intrand in baie. Aud multe batai in usa, dar nu le deschid. Ma imbrac cu hainele aduse de Jess si Kiley iesind mai apoi pe usa. Toti ma priveau speriati. -Ce credeati? Ca o sa fac aceeasi greseala de doua ori? Ii intreb enervata. Nu mai spun nimic iesind repede pe usa. Cobor scarile in graba luand un taxi. Trebuie sa ajung acasa. Vor sa ma trimita in Argentina, foarte bine. Ma mut, nu renunt eu asa usor.