Capitolul 30

2.2K 147 22
                                    

Carolyn povestește :

Din calculele lui Alex mai avem aproximativ o oră și vom ajunge la cabană , locul unde vom sta  pe tot parcursul vacanței.Din câte am înțeles este într-o zonă mai retrasă, mai exact lângă o pădure unde nimeni nu ne poate deranja .Așa putem să scăpăm de aglomerația și zgomotul orașului. 

Mă cam enervează pentru că spune asta de o perioadă de timp și am impresia că doar face glume pe seama mea. Natalie îi mai aruncă priviri urâte ca să înceteze dar tot ce face este să îi arate cel mai dulce zâmbet și să o înmoaie  cu un sărut . Este un lingușitor  înnăscut și asta îmi amintește de cineva.  Ăștia doi se potrivesc foarte bine ,  se completează unul pe celălalt și în ciuda micilor tachinări dintre ei îți dai seama că așa arată o relație pe care ți-ai dori . Din câte am înțeles la început se purtau de parcă erau  dușmani de moarte , dar cu timpul și-au dat seama că au multe lucruri în comun  și nu pot sta departe unul de celălalt . Nu cred în relația perfectă , pentru că aceasta nu există după părerea mea.  Uneori sunt chiar invidioasă pe ei , pe relația lor ce nu se compară cu a mea care nici măcar nu există. Din păcate nu și-a făcut loc nici un bărbat în viața mea poate din cauză că nu am lăsat pe nimeni să facă asta sau nu am avut timp de așa ceva, dar există unul care îmi tot torturează gândurile , visele și fiecare minut de când l-am întâlnit.  Stau cu capul sprijinit de umărul lui Josh care se tot joacă în parul meu . Un gest care mă face să roșesc . M-a surprins atunci când mi-a dăruit un trandafir  ,  știu  că mi-a mai trimis și chiar m-am bucurat dar nu credeam că o să facă asta în public când toate privirile erau ațintite spre noi .Gândurile îmi sunt întrerupte de vocea ușor răgușită a lui Alex .

" La următoarea benzinărie vom opri pentru a mai lua ceva de băut și să ne mai întind puțin oasele . Cred că am amorțit cu toți pe aceste scaune  iar Natalie are nevoie la toaletă . Așa putem  să vedem ce fac ceilalți doi porumbeii. Au condus cam repede , cred că sunt nerăbdători  să ajungă . " începem să râdem de felul în care a pronunțat ultima frază și să ne pregătim  de oprire . Nu sunt singuri care vrea să ajungă mai repede . Îmi i-au jacheta pe mine scormonind  după portofel și în dată cel găsesc ies din mașină .

"În sfârșit aer curat .  Sper să mai avem  puțin de mers că de nu Alex va..." fac semn cum că îl voi lua la bătaie și îl voi da cu capul de toți copaci din jurul cabanei . Pornesc cu pași grăbiți  spre intrarea în benzinărie și cu un mic zâmbet pe chip. Mă îndrept spre toaletă după ce am primit niște indicații de la o tipă foarte amabilă .

Când să ies dau nas în nas cu Miranda care se uită puțin cam sceptic la mine .   Pare cam încordată și  furioasă iar motivul dacă nu mă înșel este Christian sau nu există nici un motiv . Ei nu îi trebuie așa ceva ca să se ia de mine .

"Sper să fi mulțumită . Ți-ai atins scopul , săraco ." cuvintele ei sunt rostite cu o urmă de  furie și ură apoi intră în toaletă fără să mai spună ceva .Sunt  cam bulversată de ceea ce mi-a zis și chiar nu înțeleg la ce scop se referă .Nu cred că am avut vreodată așa ceva și  mă simt chiar jignita de apelativul pe care mi la adresat .  Sincer , mă simt mult mai bine  așa săracă decât să am bani și să îi câștig prin moduri josnice . Nu ar trebui să vină să țipe la mine din cauza că s-a certat cu Christian când eu nu am nimic de-a face cu asta  . Nu înțeleg unde e vina mea în toată povestea lor , sau doar îi place să arunce cu vorbe urate în  mine. M-am săturat de firea ei și nu înțeleg ce caut eu aici , mai bine rămâneam acasă și nu deranjam pe nimeni cu prezența mea  sau  nu o mai luam pe ea .  În fine acum nu mai contează , tot ce vreau e să plătesc produsele din brațe și să mă duc la mașină .

Rămâi lângă mineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum