Rămâi lângă mine

Capitolul 37

Christian povestește :

Un mic zâmbet ștrengar mi-a apărut pe față în momentul în care ea a acceptat să meargă în parcare să discutăm. Am fost puțin surprins  că am reușit să o conving atât de repede dar cred că știa că nu aș fi renunțat atât de ușor. De obicei când îmi propun ceva  fac tot posibilul să duc acel lucru până la capăt. Trebuie să îmi îndeplinesc sarcina pe care  o am și aceea de a-mi  mărturisi sentimentele ce mă apasă și nu îmi dau pace . Poate reacția sa nu va fi cea pe care o aștept , dar măcar nu voi regreta că nu am încercat să fac ceva în privința asta . Acum singurul lucru de care mă tem și sunt puțin speriat e acela de a fi luat în bătaie de joc de către fata  șatenă crezând că este doar un joculeț de al meu . Știu că am greșit mult față de ea  , dar oameni se mai schimbă și oricine  merită o a doua șansă .

Imediat ce coborâm din lift ea pornește cu pași grăbiți spre ieșirea din bloc și nu-mi mai aruncă nici o privire .  Cred că am reușit să o enervez și mai mult de cât era înainte .  Încercarea mea de a porni o conversație alungând tensiune și neliniștea ce ne înconjura  nu prea a dat roade . Nu am reușit de cât contrariu și asta din cauza sarcasmului . Cred că mai bine aș fi tăcut din gură dar pur și simplu nu m-am putut abține .

 Brusc se oprește imediat ce  observă imaginea din fața ei . O grămadă de lumânărele și trandafiri sunt aranjate în forma unei inimii  având scris  în mijloc "Tu ești dorința mea de la doisprezece noaptea ."  Mă bucur că am reușit să pregătesc toate astea într-un timp atât de scurt . Recunosc că am avut un mic ajutor din partea unui băiețel ce s-a oferit să îmi de-a o mână de ajutor  spunând că o cunoaște pe Carolyn și că se înțeleg destul de bine . Am încercat să îl recompensez cu niște bani pentru tot ajutorul oferit dar nu a acceptat . Însă înainte să plece , a venit lângă mine și mi-a zis o chestie la care nu mă așteptam de la un copil de vârsta lui . "Hei , amice chiar dacă aceasta va fi furioasă și îți va spune lucruri urâte tu  nu trebuie să te superi. Tu doar continuă să o privești și îți vei da seama că minte ." Poate că avea dreptate . Poate ar fi trebui să văd mai departe de acea mască pe care o afișa. Dar poate pot repara tot ce am greșit .

" Îmi pare rău . Să știi că ți-am dus lipsa. " mă apropii de ea și o iau în brațe înconjurându-i  trupul ei micuț și firav cu mâinile . O simt cum se încordează iar respirația sa devine din ce în  ce mai alertă . O stâng și mai tare la piept ca nu cumva să plece și mă apropii ușor de gâtul său plimbându-mi respirația pe bucățica de piele lăsată la vedere . Parfumul său îmi inundă nările și mă face să cad în transă . Buzele mele îi ating ușor pielea sa catifelată ce miroase a trandafiri  iar asta mă duce cu gândul că dacă nu sunt atent ce fac mă pot înțepa . Știu că uneori aceasta poate fi o fire vulcanica și greu de înțeles dar cred că ăsta e încă un motiv ce mă atrage la ea .  Ne mai rezistând tentației îmi las rațiunea undeva în urmă și  mușc bucățica de piele  lăsându-i un mic semn nevinovat. Trec de câteva ori cu limba peste mica pată de culoare închisă și încerc să diminuez durerea provocată înlocuind-o cu plăcere .

Nu m-aș fi gândit niciodată ca voi face asemenea gest pentru o fată .  Nu-mi stă în caracter sa fiu atât de atent cu cineva dar se pare că ea a reușit să schimbe cumva acest lucru . Eram învățat ca toate fetele să fie la picioarele mele , asta până am întâlnit-o pe ea . Uneori blestem aceea seară nenorocită dar poate asta a fost cel mai bun lucru  care mi sa întâmplat .La început , am tot încercat să ignor aceste sentimente ce mă tot frământau . Am crezut că dacă voi lăsa ca timpul să treacă totul va fi bine, dar  m-am înșelat . Timpul tot trecea și în loc  să dispară toată acea confuzie , aceasta se amplifica tot mai mult . Asta până când am reușit în sfârșit  să-mi dau seama de ceea ce este cu adevărat important. Cam târziu dar e mai bine decât deloc .