Rămâi lângă mine

Capitolul 4

Carolyn povestește :

Azi m-am trezit la ora 7:00 dimineața . Cred că asta se datorează faptului că mi-am găsit de muncă și vreau să fiu punctuală . Chiar dacă doamna Amalya nu mi-a spus la ora la care ar trebui sa încep să lucrez , sigur nu mă voi duce la ora 13 :00-14 :00 , nu vreau să dezamăgesc pe nimeni . Aceasta cred că a vrut să fie amabilă și să nu mă sperie din prima , așa că azi o voi întreba la ce oră să vin în fiecare zi .

Am intrat în baie , mi-am făcut rutina zilnică iar după un sfert de oră am ieșit și m-am îndreptat spre dulap să vad cu ce haine mă voi îmbrăca . Nu sunt o persoana care se îmbracă prea sofisticat așa că mi-am ales un tricou gri simplu și o pereche de blugii . Mi-am prins părul într-un coc dezordonat și m-am întors în bucătărie unde am pus sa-mi fac o cafea . Azi am decis să-mi beau cafeaua acasă și sper să o fac mai des ca să pot să economisesc banii pentru a-mi repara telefonul . Chiar dacă la cafeneaua unde am mers ieri nu este așa de scump , ar trebui să mai reduc vizitele pe acolo . Am luat loc jos pe fotoliul de lângă geam și mi-am savurat în liniște cafeaua . De când m-am trezit am un sentiment de neliniște care mă bântuie și nu îmi dă pace . De fapt când am avut astfel de stări de neliniște ceva mi se întâmpla și nu era ceva bun de care să mă bucur .Îmi îngrop gândurile într-un colț al minții apoi mă îndrept spre ușă . Îmi iau teneșii în picioare , deschid ușa și o închid la loc apoi cu pași apăsați mă îndrept spre lift . Atunci când ușile liftului se deschid pornesc spre casa doamnei Amalya grăbită. Locuința dânsei se află la o distanță cam mare de cartierul meu așa că întind pasul ca să ajung mai repede . După 40 de minute ajung în cartierul viselor . Așa îmi place să îl numesc . Nu cred că mi-aș permite așa ceva în veci doar dacă aș câștiga la loto . Doamne ajută !

Stau în fața porții cu mâinile înconjurate la piept și aștept ca domnul Michel să vină să îmi deschidă poarta . Nu că aș fi eu cine știe cine , dar poarta e închisă  pe dinăuntru și nu știu cum să o deschid .M-am chinuit 5 minute să-i dau de cap dar nu am reușit.

" Bună dimineața , Carolyn . Se pare că ești foarte punctuală și entuziasmată să începi să muncești . Îmi pare rău că am uitat să deschid poarta . Am închis-o aseară și i-am pus și încuietorile . Nu mă gândeam că vei veni așa de dimineață . Nu este trecut de ora 10:00 ." spune acesta în timp ce deschide poarta .Pot spune același lucru și despre el  ,sau a spus asta din politețe .   Nu este foarte târziu  dar din câte observ încă plantează flori . Se pare că omul acesta nu doarme , face asta zi și noapte.  În fiecare colț al curți sunt flori  de diferite culori  și mărimi și pot spune că domul Michel  depune multă muncă ca totul să arate atât de bine .

" Bună dimieața , domnule Michel . Îmi pare bine să vă revăd . " nu e chiar așa de devreme , dar totuși e prima zi și vreau să mă descurc cât mai bine .

" Mă duc să o anunț pe doamna că ești aici ." acesta se îndepărtează de mine cu pași repezi spre intrare .

" Bine . Eu voi aștepta aici afara până vii ." îmi las capul în jos și îmi ațintesc privirea spre degete apoi la unghi pe care am uitat să le dau cu ojă și par cam neîngrijite.

Acesta intră înăuntru , iar eu rămân afară așteptând să se reîntoarcă cu sarcinile pe care le am de făcut . Îmi place să admir acest peisaj , pare desprins dintr-o carte cu basme.Poate că m-aș putea obișnui și eu să trăiesc așa , dar totul ar deveni o monotonie și în plus nu e așa  de rea viața pe care o am . După câteva momente niște pași se aud venind din înăuntru  și sper să fie domnul Michel  dar mă înșel. O furtună de plete roșcate își face prezența ieșind nervoasă din casă , îndreptându-se spre ieșire. Atunci când observ cine este mă întorc repede cu spatele la ea ca nu cumva să mă recunoască . După ce îmi ațintesc privirea  spre poartă , aceasta dispăruse lăsând în urmă niște urme de la cauciucurile mașinii. Ce caută roșcata asta aici ? Cumva are vreo relație cu fiul doamnei Amalya sau poate e vreun înger rău care mă urmărește la orice pas pentru a-mi vedea greșelile și a mă pedepsi . Săracul cred că se va simți prost când va afla că prietena lui umblă cu mai mulți tipi. Privirea mea era încă ațintită spre poartă când domnul Michel revenise .