Capitolul 33

1.9K 135 26
                                    

 Carolyn povestește :

  Stau pe scaun  și privesc pe geam cum micile cristale  de nea acoperă împrejurimile  cu un strat pufos și alb de zăpadă . Nu a trecut nici măcar jumătate de oră de când am ajuns la cabană că ninsoarea de afară sa întețit și mai rău . Mă mir cum de am ajuns întregi la cum conduce idiotul ăla . Cred că suntem cei mai norocoși oameni și că cineva acolo sus ne iubește . Acum nu mai trebuie să ne deplasăm cu mașinile ca să căutăm zăpadă că a venit ea la noi . Cred că dacă vremea de afară va continua tot așa , mica noastră vacanță se va mai prelungi câteva zile . Nu îmi displace ideea dar asta înseamnă că trebuie să mai stau încă câteva zile în preajma unor persoane care .

Dacă îmi aduc aminte , mai devreme Alex a spus că dacă va ninge dorințele noastre se vor îndeplini . Nu cred că este adevărată toată acea poveste , dar măcar merită să sper . Poate așa voi ruși să îl scot pe tipul brunet din mintea mea iar somnul îmi va fi mai liniștit . De ce chestia asta mă întristează oarecum .  Ceva îmi spune că acolo într-un colțișor al minți  ,  nu e asta ceea ce vreau . Nu vreau să se îndeplinească aceea dorință chiar dacă mi-am pus-o . Nu vreau să dispară în ciuda a tot ce îmi face .  Gândurile mele sunt întrerupte de o bătaie scurtă pe umăr . Îmi ațintesc privirea spre persoana ce se afla în spatele meu  și un mic zâmbet îmi apare când o văd pe Natalie cu o expresie ușor confuză . Se pare că eram așa prinsă în gânduri că nu m-am mai mișcat din poziția asta de minute bune .

"Hei ești bine ? Te-am văzut ușor bulversată în timp ce priveai pe geam . Ești bine ?" îngrijorarea din cuvintele sale îmi provoacă un mic zâmbet . Înclin din cap în semn că da și  mai arunc câteva priviri peisajului de afară  . Mă ridic de pe scaun , i-au ceașca care era așezată pe pervazul geamului și acum constat că ceaiul meu sa răcit și nici măcar nu l-am băut . Pornesc spre bucătărie având-o pe fata blondă în spatele meu .

" Vreai  să-mi spui ceva ? " mă opresc brusc iar fata din satele meu se izbește de mine  . Mă întorc cu fața la ea și mă uit dacă e în regulă  . Nu pare să aibă nimic  așa că aștept să aflu ce vrea să-mi spună mai devreme .

" Am văzut că te-ai retras și nu ai mai vorbit cu nimeni . Am crezut că s-a întâmplat ceva . Acum că totul e în regulă  , ceilalți m-au trimis să te chem să ni te alături .  Chiar dacă vremea de afară nu este foarte bună asta nu ne împiedică să ne distrăm . Doar e ziua domnului Parker . " mai că uitasem că azi el este sărbătoritul .  Azi nu am auzit nici o glumă nereușită  la adresa mea și asta e ca ciudat  dar ziua încă nu sa sfârșit .  Când e vorba de Christian ar trebui să te aștepți la orice .  Mi-ar prinde bine să socializez și cu ceilalți chiar dacă durerea asta de cap tot persistă . De data asta pornesc e pe urmele blondinei iar în momentul în care ajungem în sufragerie mă asigur că nu mă izbesc de  ea . Toată lumea era așezată în jurul mesei și se pare că ne așteptau . Pungi de chipsuri , coji de semințe și doze de bere goale sunt împrăștiate  prin toată încăperea .  Încerc să evit toată dezordinea și iau loc jos pe o pernă  ,  exact între Josh și Natalie .

" Se pare că își face prezență lume nouă . Te-au răpit cumva animalele din pădure de nu ai ieșit din cameră de când ai venit ?" cred că nu are de gând să tacă nici măcar azi . Din câte observ este puțin amețit din cauza dozelor de bere băute până acum dar asta nu îl împiedică să  facă glume sau din contră din cauza acestora nu se va mai opri din vorbit .

" Ce glume expirate . Doar mă durea capul și am vrut să fiu câteva momente singură . Oricum cred că pe tine te așteaptă animalele de afară nu pe mine . Mi-au spus că te fac regele lor . " dacă el vrea să facă asta eu nu voi sta și asculta chiar dacă încerc să îl ignor pe el  , dar și atitudinea sa , nu știu cât va funcționa asta .

Rămâi lângă mineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum