-De ce m-ai trezit? Zic-Trebuie sa mănânci ceva. Ai luat un sac de pastile pe burta goală. Zice mustrator.
-Mda mie una imi e somn. Mă plang
-Daca mănânci castronul asta de supa promit ca te las sa dormi cat vrei tu! Zice
-Promiti pe degetel? Zic ca un copil
-Pe degetel! Zice si aduce bolul cu supa.
Incep sa mananc sub privirea atenta a lui Shane.
-Ok stiu ca am un cuib in par dar nu trebuie sa te holbezi chiar asa. Ce? Chiar nu ai mai vazut o vrăjitoare? Zic si chicoteste
-Exagerezi. Esti frumoasa. Si ma uitam doar sa fiu sigur ca mănânci tot.
Vrăjeală.
-De fapt sa stii ca sunt un extraterestru care poate tine in gura 10 litri de apa si aveam de gând sa scuip tot pe geam imediat cum pleci. Zic ironic
-Ei bine atunci voi fi nevoit sa raman aici sa fiu sigur ca îți ramane ceva in stomac. Continua el jocul meu.
-Nu e nevoie. Zic serioasa si pun castronul pe noptieră. Acum, daca ma scuzi, eu ma culc inapoi.
Ma pun pe pat si ma invelesc. Simt cum e încă aici dar sunt prea obosita sa ma întorc. Vad ca nu are de gând sa plece asa ca incep o conversatie.
-De ce îți pasa?
Ii ia cateva secunde sa răspundă. Probabil e luat prin surprindere.
-Nu stiu. Zice
-Nu ar trebui. Spun ferm.
-De ce? De ce sunt atâtea mistere? De ce ai atâtea secrete? Cine esti?
Zice si pare chiar măcinat de întrebările astea. Nu stiam ca sunt o persoana asa misterioasa. Eu doar imi vad de treaba mea.-Pui prea multe intrebari la care nu îți pot da răspuns. Eu imi trăiesc viata. Fa si tu la fel. Zic simplu.
-Nu pot! Nu pot sa trec pe lângă atâtea lucruri care nu se leagă ca si cum nu ar exista. Pentru ca exista! Zice si eu oftez.
-Nu îți pot da ce vrei. Zic obosita
-Poate nu acum. Dar cândva, in viitor, voi primi acele raspunsuri. Zice si ii aud pasii spre usa. Fii sigura. Zice si pleaca.
M-a lăsat cu 1001 de gânduri. Dar momentan, gandul principal e sa dorm. Asa ca noapte buna
Zzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz
***
Ma trezesc buimaca. Nu stiu cat am dormit dar ma simt mai bine.
Ma dau jos din pat si merg la baie. Ma uit in oglinda si arat ok. Nu mai sunt asa palida. Imi iau telefonul si il sun pe Cole.
*Convorbire telefonica*
-Hayley! Zice
-Cole! Zic fericita. Ce faci? Cum mai e acolo? Ai aflat ceva? Zic
-Eu sunt bine. Tu cum te simti?
-Mai bine. Am cam racit. Dar ma descurc.
-Pe aici e liniștit momentan. Dar e prea liniștit. Cred ca ceva nu e bine. Insa nu pot sa ma ocup si de asta. Momentan atenția mea e căpătată de Stefano.
-Ai mai aflat ceva? Zic
-Da. De asta te-am sunat. Se pare ca toată chestia cu moartea a fost plănuita. Voia sa dispară si sa vadă tor din umbra. Are planuri pe 5 ani. Stie exact ce sa faca. Vrea sa ajungă cel mai mare gangster.
-Mda nimic nou. Stiam ca asta vrea. Ceva despre mine?
-Momentan nu stim nimic. Omul pe care l-am infiltrat ne aduce cate informații poate. Dar are nevoie de timp.
-Stiu. Zic si oftez. Cand se va termina cosmarul asta? Zic cu o voce spartă.
-Nu stiu. Dar promit sa rezolv asta. Zice
*Perspectiva Shane*
Trec pe lângă camera lui Hayley si o aud vorbind. Nu stiam ca s-a trezit. Ma trece un fior pe spate cand ii aud vocea trista. Deschid usor usa sa aud mai bine.
-Stiu. Cand se va termina tot cosmarul asta? Zice
-...
-Nu mai avem ce sa facem. Cu cat încercam, cu atat ne afundam si mai mult.
-...
-Incerc Cole. Chiar incerc. Nu stii ce greu e. Sunt aici, la mii de km depărtare de voi, de tot ce m-a ținut in viata atatia ani si nu pot sa fac nimic sa va ajut.
-...
-O sa incerc. O sa stau departe de tot. O sa dispar pur si simplu de pe fata pamântului pentru ochii curioși. Dar sper din toată inima sa meargă. Trebuie sa închid. Vreau sa vad pe unde e Cass. Vorbim maine. Te pup. Pa!zice si Inchide telefonul.
Se aseaza pe pat si se uita pe geam.
Intru in camera si nu imi sesizează prezenta.-Hei! Zic si tresare. Esti bine?
-Nu. Recunoaște. Dar uneori nu ai ce sa faci. Unde e Cass?
-A plecat pana la magazin cu Nick.
-Aha. Zice si își ia telefonul.
-Daca ai o problema, poti sa imi spui. Vreau sa te ajut, sa stii. Poti avea încredere.
-Scuze, dar daca ai fii in locul meu, nu ai mai avea încredere nici in propria persoana. Zice si iese din camera.
Da-l dracu de pariu! Câtă dreptate avea Ash. Nu ma mai interesează. O sa vorbesc cu Nick sa il anulam.
*Perspectiva Hayley*
Cobor la bucătărie si imi fac un ceai. Hmmmm....ceai de tei, de menta sau de fructe de pădure. Clar fructe de pădure. Pun apa la fiert si astept.
Degeaba încearcă Cole sa ma linisteasca. Adică cum poti convinge pe cineva de un lucru, daca nici măcar tu nu crezi in lucrul respectiv? Încearcă imposibilul. Din păcate forează nota cu persoana nepotrivita.
Imi fac ceaiul si merg in sufragerie. Pornesc televizorul si dau pe Tom&Jerry. Yaaaay.
Pe usa intra Cass si Nick cu plase in mana.
-Hay! Zice Cass si ma ia in brate. Ce faci?
-Bine. A sunat Cole. Zic
-Si ce a zis? Zice si Shane coboară. Da mana cu Nick si se duc amândoi in bucătărie.
-Nu au gasit încă informații despre noi. Zic si ofteaza
-O sa facem fata orice ar fi. Stiu asta. Zice.
-Șii? Tu ai Nick? Zic si roseste.
-Hai sus sa îți zic.
-Du-te tu. Duc cana la bucătărie si vin si eu. Zic si Cass urca scările.
Merg încet spre bucătărie. Se aud vocile baietilor.
-Mai stii pariul ala pe care l-am facut? Zice Shane
-Ala in care trebuia sa fii cu Hayley? Zice Nick
-Da.
Stai ce?
-Vreau sa il anulam.
-Ti-e frica ca pierzi? Adevarul e ca e o motocicleta buna.
-Nu! Nu mai vreau sa continui.
Deci asa. Un pariu. Intru in bucătărie. Si las cana in chiuveta sub ochii uimiti ai baietilor.
-Vezi? Nu pot avea încredere. Ii zic lui Shane si urc in camera mea.
CITEȘTI
Complicated
AcţiuneComplicat. Un singur cuvânt ce imi defineste viata. Numele meu e Hayley. Nume de familie? Nici nu mai stiu. Mi-am schimbat numele de familie atat de des încât nu mai stiu de unde am plecat. In prezent locuiesc cu prietena mea, Cassidy, in Paris. Nu...