Noii mei prieteni-Capitalul 9

37 5 0
                                        

              Ok...e 7 dimineața, alarma ceasului sună de nebună încontinuu, dar chiar nu îmi pasă, o las să-și facă de cap! Mă întorc pe partea cealaltă a patului , îmi deschid ochii leneșă, iar pe fotoliul din camera mea îl vad pe Nick care stă și se uită la mine, pe moment încep să țip ca o nebună
-Bă tu ești normal, ce faci aici, stând așa ca un psihopat pe fotoliul ăla!?
-Nu mai țipa micuțo! Ți-am spus că la prima oră o să fiu aici, lângă tine, iată-mă!
-Și cum ai intrat aici?
-Ai lasat ușa descuiată zăpăcito!
-Eh, am uitat! Și de cât timp ești aici?
-Cred că de vreo două ore! Am intrat in casă, am facut micul-de-jun și așteptam să te trezești! Apropo dormeai așa dulce și liniștit încât nu am vrut să te trezesc!
-Adică tu ai stat în cameră cu mine cât timp am dormit? (La întrebarea asta am roșit puțin deoarece eram îmbrăcată destul de sumar, adica doar în lenjeria intimă, de un mov pal, și mi-am tras pătura repede peste mine, acoperindu-mă)
-Liniștește-ti micuțo, nu am văzut nimic, nu sunt genul ăla de baiăt, dar totuși ești foarte drăguță cu lenjeria aceea pe tine!
Păi eu merg jos să pun masa, tu schimbă-te și ne vedem jos!
-O...o..k..
După ce Nick pleacă din cameră merg și îmi fac un duș văzând că rana din palmă a început să sângereze destul de mult, dar am ignorat! După duș mă schimb într-o pereche de pantaloni scurți de culoare violet și un tricou negru puțin decoltat! Observ totuși că sângerarea nu s-a oprit așa că m-am speriat puțin și l-am strigat pe Nick.
-Nick, Nick vino repede te rog!
-Ce e micuțo, ce s-a întâmplat?
-Sângerarea din palmă nu se oprește și mă doare, ajută-mă!
-Imediat!
Nick coboară la parter și ia trusa de prim-ajutor pe care a gasit-o în dulap! Se întoarce repede în baie, dar eu eram deja inconștientă într-o baltă de sânge!
Perspectiva lui Nick
-Karina acum vin, așteaptă-mă!
Când intru în baie o văd pe Karina întinsă pe jos, inconștientă, într-o baltă destul de mare de sânge!
-Nu, nu, nu!!! Karina, Karina te rog tresește-te, nu îmi face una ca asta, nu mă lăsa singur, te rog!! Nu te pot pierde și pe tine, m-aș omorî dacă tu ai pleca de lângă mine!!
M-am pus în genunchi lângă ea, și o strângeam în brațe așa de tare sperând să îmi răspundă! Nu pot să cred că am ajuns să o iubesc așa mult pe fata asta, am început să plâng când o vedeam așa! Mi-am spus că nu o să o las pe Karina să moară așa, nu pot trăi fără ea! Așa că, scot din trusă o fâșie de stofă lungă și o leg în jurul încheieturii mâinii Karinei destul de strâns pentru a opri circulația sângelui pentru câteva minute, putând astfel să-i bandajez mână! Sângerarea s-a oprit, dar Karina nu se trezește! O iau în brațe și o duc până în camera ei, o așez pe pat și tot ce pot face acum este să sper că se va trezi!
Trece o oră, trec două, trec trei, e deja ora 15 iar Karina nu se mai trezește, sunt foarte îngrijorat!
Îi iau mână ei într-a mea, și mă rog să se trezească..
-Karina, micuțo, te rog trezește-te..nu mă lăsa singur în lumea asta, ești tot, tot ce am eu mai important, îmi pare așa rău că nu pot să fac ceva ca să fii bine!! Te rog...te rog.. trezește-te!
O lacrimă mi-a căzut pe obrazul ei, aceasta trezindu-se ca prin minune!
-Mă...mă doare mâna..
-Karina, ești bine, nu știi cât mă bucur să te văd! Spunând asta Nick vine și mă strânge așa tare în brațe și mă sărută peste tot pe față!
-Stai că mă omori!!
-Nu știi cât mă bucur că ești bine! Să nu mă mai sperii așa niciodată!! Am crezut că te-am pierdut și pe tine la fel ca și pe mama, că m-ai părăsit si tu...
-Hai mă termină, sunt destul de bine acum, și niciodată nu o să te las singur măi, nu scapi tu așa ușor de mine! Și îl iau în brațe astfel el reușind să mă sărute, iar eu l-am mușcat de buză știind că asta îl va enerva!
-Micuțo nu mă mai mușca așa tare!
-Ok, hai să mai încerc o dată! Nu termin propoziția că Nick și-a și lipit buzele de ale mele, sărutându-mă mai dulce ca niciodată!
-Auu, Nick, m-ai mușcat!
-Știu, vezi cum e!?
-Da, și îmi place!
-Ok, o să o fac mai des!
-Ok!
-Bine, acum du-te și mănâncă ceva până îmi fac eu un duș!
-Bine, dacă mă obligi tu!
-Te oblig sigur! Acum du-te!
-Bine, bine!
Fug jos lăsându-l pe Nick să-și facă dușul liniștit, iar în bucatarie mă aștepta o masă plină de mâncare! M-am așezat la masă și am mâncat cu poftă, ne mai mâncând de vreo două zile! Cred că peste o jumătate de oră Nick coboară pe scări, îmbrăcat într-o pereche de pantaloni scurți și fără tricou pe el, ștergându-și părul cu un prosop! Mă uitam la el puțin rușinată de faptul că nu avea tricou, iar pătrățelele de pe abdomenul lui se vedeau așa bine!
-Ok, eu sunt gata, mergem să ne plimbăm! Spune Nick, vizibil amuzat de culoarea roșie a obrajilor mei!
-D..da..Dar o să mergi așa, fără tricou?.. La întrebarea asta am lăsat timidă capul în pământ!
-Micuțo, cât poți fi de simpatică atunci când te rușinezi! Stai calmă, și ridică capul din pământ, o să merg să îmi iau un tricou dacă tu vrei!
-Da, te rog, îmbracă-te!
-Gata, așa e mai bine!
-Nu, dezbracă-te din nou! Spun eu amuzată și în acelaș timp fugind pe scări pentru a mă pregăti de ieșirea noastră!
-Karina, mergem azi!
-Da, da, acum cobor!! Unde mergem?
-Mergem în parc, unde o să faci cunoștință cu prietenii mei!
-Bine!
Nick mă prinde de mână și mergem pe jos până în parcul de vizavi, făcând numai 25 de minute!
-Bun, am ajuns! Spune Nick destul de vesel!
Pe o bancă văd un grup de adolescenți format din trei băieți și două fete care par veseli și plini de glume!
-Nick, frate, ai ajuns în șfârșit! Spune unul dintre băieții aceia!
-Da, am întârziat puțin! Păi bă, ea este Karina, iubita mea, și niciunul din voi nu se atinge de ea!
-Bună Karina, eu sunt Andrew, acela e Jack (arătând către un baiat înalt, drăgut care m-a salutat plictisit) iar cel din colț, tipul ăla blond cu ochii albaștrii este James!
-Iar noi, suntem Alice și Erika! Se aud două voci drăguțe și vesele!
-Bună tuturor, eu sunt Karina și mă bucur să vă cunosc!
-Deci, Karina, ce ai pățit la mână? Mă întreabă James apropiindu-se de mine, luându-mi mâna în a lui!
-Păi m-am tăiat cu un pahar spart! Sunt cam neatentă uneori!
-Mie îmi pari de treabă, și foarte draguță, în niciun caz neatentă!
Cred că am roșit puțin, lăsând capul în jos! Atunci James mi-a ridicat bărbia spunându-mi că nu am de ce să mă rușinez!
-Ăăă James, frate, cred că întreci măsura cam mult! Spune Nick trăgându-mă de lângă James la el în brațe!
-Stai calm bă, nu am nimic cu Karina, încercam să o fac să se simtă bine!
-Și îți mulțimesc James! Iar tu Nick ești foarte dulce când ești gelos! Îl iau în brațe și îl sărut cât pot de dulce, doarece o merita, și el e dulce!
-Huuu fără dulcegării!!! Strigă Jack strâmbându-se la noi!
N: - Taci mă tu acolo, că ești obosit!
Ja (Jack): - Gata boss! Se face!
A (Alice): -Facem bă și noi ceva?
E (Erika): - Cum ar fi?..
J (James): - Jucăm "prinsa"?
Toti: - Daaa!!
Ja: -Nick va prinde!
K: - Sunt total de acord!
N: - Karina, tu trebuia să ții cu mine!!
K: - Scuze, dar chiar am chef să
mă joc!
N: - Aham, atunci tu o să fii prima pe care o să o prind!
K: -Nuuu!!!!
Începem să alegăm ca descreerații, încercând să scăpăm! Normal că Nick este pe urmele mele! (Am uitat să menționez, este deja iarna, iar noi suntem în vacanță, deci fără școala!!!!) Alergam ca nebuna încercând să scap de Nick, defapt doar pe mine mă alerga, ceilalți stând și uitându-se la noi, făcând și glume idioate! La un moment dat alunec pe ghiață, și cad lovindu-mă la mână, pornind o sângerare a ranei din palmă!
K: -Nick, Nick ajută-mă te rog!
N: - Hey, sunt aici, te doare rău?
K: -Da!
J: - Karina, ești bine?
K: - Nu James, nu sunt bine, uită-te la mine!
N: -James, pleacă am eu grijă de ea, spune-le celorlalți că totul e ok, iar noi plecăm acasă!
J: -Ok! Pa Karina, ai grijă de tine!
K: -Da James, pa!
Nick mă ridică în brațe și mă duce așa până acasă, eu făcându-mă mică la pieptul lui, deoarece rana mă durea destul de tare și îmi era puțin frig!
N: - Karina, îți e frig!?
K: - La pieptul tău nu, dar mă cam doare rana!
N: -Imediat ajungem acasă și o să am eu grijă de tine!
K: -Dar de ce ai așa multă grijă de mine?
N: - Cum de ce? Pentru că te iubesc enorm și urăsc să pățesti ceva, mă doare și pe mine!
K: - Și eu te iubesc enorm! Cred că am adormit la pieptul lui, îmi e așa bine aici, îi aud inima cum îi bate, are o bătaie așa ritmică și frumoasă, nu aș vrea să mai plec de lângă inima lui!
N: -Karina, dormi?
K: -Nu, îți ascultam doar bătăile inimii!
N: -Ești dulce! Știi pentru cine bate inima mea așa tare?
K: -Nu, pentru cine?
N: -Pentru micuța mea! Aș muri fără tine îți jur asta!
Am ajuns într-un târziu acasă, iar Nick a hoărât să doarmă cu mine, nu are curajul să mă mai lase singură!! Ajunși acasă Nick m-a obligat practic să mănânc ceva, după aceea m-am schimbat în pijamalele mele draguțe și destul de scurte! Nick mi-a curățat rana, reușind astfel să oprească sângerarea, mă bandajează și după mă sărută pe frunte! Când totul s-a îcheiat, eu și Nick eram deja în pat, el strângându-mă tare la pieptul lui spunându-mi veșnicele și nedemodatele sale povești!

CiudataUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum