Ok, deci toți invitații au venit, inclusiv James și Andrew! Începem să ne distrăm, fiecare face ce vrea, doar este seara noastră, avem voie să facem orice, fără reguli idioate! Am început seara destul de calmi, am mâncat, am făcut glume, jocuri amuzante, și pe la 3 noaptea toți eram beți în adevăratul sens al cuvântului! Cred că mare parte din noi s-au și drogat "puțin"! Dar eu și Nick am fost cuminți, adică nu ne-am drogat, că așa eram amețiți rău de tot! Bine, totuși simțeam că trebuie să uit cumva de toate problemele mele și chiar m-am descărcat! Stăteam pe canapea cu Nick și am propus să jucăm faimosul joc "7 minute în pardis", acest joc mă amuză mereu! Toți au fost de acord, eu am scris numele tuturor pe câteva bilețele și le-am pus într-un bol! Fiecare a ales un bilețel și așa Jack va intra în dulap cu Erika, Andrew cu Maria, Nick cu Alice și eu cu James! Când am văzut cu cine își va petrece Nick acele minute cred că am luat foc și în același timp m-am întristat știind tot ce s-a întâmplat între ei în aceea seară în club! Nick a văzut ce față aveam și a venit lângă mine!
-Micuțo liniștește-te te rog! Îți jur că nu o să o las pe Alice să-mi facă ceva! O să stăm separați unul de altul! Dar și tu să ai grijă cu James, știu de ce este în stare și nu aș vrea să pățești ceva tocmai tu!
-Ok, ai grijă! Spun și îl sărut apăsat și lung pe Nick în fața tuturor, pentu ca și Alice să-și dea seama cu cine se pune!
Deci ei intră primii în dulap, mă întristez repede când îi văd, dar Nick se întoarce la mine și mă sărută în semn de "totul ca fi bine"! Îi răspund la sărut și îl iau în brațe! Yoy, ce despărțire grea, parcă ar pleca pentru o eternitate, deși vor sta închiși acolo doar 7 minute, dar acest gând mă omoară, ce o să facă ei acolo timp de 7 minute?
Perspectiva lui Nick
-Deci, ce facem acum Alice?
-Eh eu am câteva idei!
-Nu, mulțumesc!
-De ce mai ești cu aia, cu Karina ce vezi la ea?
-Serios, ea e total diferită față de tine, nu te poți compara cu ea!! Ea nu este tu! E specială, drăguță, simpatică, naivă, timidă, amuzantă, diferită! Ea e perfectă și o iubesc enorm de mult! Nu aș putea să o rănesc așa înșelând-o cu tine asta să fie clar!
-Dar eu te plac pe tine și cred că ne-am potrivi perfect! Aia nu-i de tine!!
-Eu nu te plac și cred că nu ne-am potrivi deloc! Eu vreau o fată care să mă iubească așa cum sunt, nu una superficială așa ca tine!! Karina e tot ce-mi trebuie!
-Dar...
Nici nu a terminat Alice de spus fraza că ușa dulapului s-a deschis și a intrat Karina!
K: -Gata, au trecut cele 7 minute! Alice ieși!
A: -Și dacă nu vreau?
K: -Ai chef de bătaie?
A: -Aham, hai să te văd!!
K: -Uff bine!!
N: - Fetelor terminați!!! Karina hai să mergem!
K: -Ok!
O iau pe Karina și mergem înapoi la baieți pentru a ne continua jocul!
După ce aproape toate "cuplurile" au intrat în dulap, au mai rămas Karina și James! Ufff cât mă enervează că nu sunt eu în locul lui! Sper doar să nu facă ceva, știu de ce poate fi el în stare!
-Uite, Karina, acum e rândul tău să intri în dulap! Te rog jură-mi că nu o să-l lași pe ăla să-ți facă ceva, nu aș suporta una ca asta!
-Calmează-te Nick, o să fiu cuminte jur!
-Mulțumesc! Știi că te iubesc, nu?
-Da, da, dar acum demonstrează-mi-o!
-Imediat! Mă apropii de Karina și o sărut dulce, cât pot de dulce! Nu i-aș mai da drumul din brațe, dar trebuie să plece!
Ok, deci intru în dulap cu James, îmi e puțin teamă la început, pentru că nu știu la ce să mă aștept de la James, dar sper ca totul să fie ok!
-De ce ești încordată Karina? Mă întreabă James vizibil îngrijorat!
-Nu știu, e prima dată când joc acest joc și am câteva emoții!
-Hai mă liniștește-te, totul va fi bine! James se apropie de mine și îmi ia mâinile în ale lui, cred că am roșit puțin având în vedere că el stătea așa aproape de mine!
-Deci, mai spune-mi ceva despre tine!
-Nu știu ce Karina! Spune tu ce vrei să știi!
-Păi povestește-mi despre familia ta!
-Familia mea e minunată! Adică suntem fericiți, uniți și ne ajutăm! Știi adică nu prea am ce să-ți spun despre ei!
-Mda...
-Stai puțin...părinții tăi...sunt aceia care au murit în accidentul cu avionul..
-Da..ei sunt.. M-am întristat destul de repede, și am lăsat câteva lacrimi să-mi cadă...
-Ă..ă..ă Karina îmi pare rău că ți-am adus aminte de ai tăi! Nu am vrut, defapt uitasem de asta! Iartă-mă am fost un bou, vino aici! Jamesc se apropie de mine și mă ia în brațe, eu mă pun cu capul pe pieptul lui și plâng cât pot de tare, James mă liniștește și la un moment dat îmi ridic privirea din pământ și mă uit în ochii lui, erau așa îngrijorați!
-Bun, James, cred că ar trebui să-mi dai drumul din brațe și să te îndepărtezi puțin!
-Nu vreau să fac asta! Peste cred că un minut James mă prinde de mână și mă sărută fără voia mea, încerc să mă trag de lângă el, dar nu pot fiind că mă strângea mult prea tare! Fix în acel moment Nick deschide ușa dulapului strigând că au trecut cele 7 minute, ce moment idiot de a ne surprinde așa!
N: - Ce....ce faci frate? Spuse Nick vizibil înfuriat!
K: -Nick calmează-te, lasă-mă să-ți explic!
N: -Karina tu faci mișto de mine? Ce să îmi mai explici am văzut tot!
J: -Karina, lasă-l! Nu ai ce să-i mai explici!
K: -James, tu taci!!! Nick ascultă-mă!
J: -Karina, lasă-l mă! Nu vezi că nu te merită!
N: -Ce ai zis mă? În următoarea secundă Nick îl ia pe James de gulerul flanelului și îl ridică, lipindu-l de perete!
J: -Hai mă, lovește-mă!! Știu că ești un laș, Karina își pierde timpul cu tine, ce i-ai putea oferii tu, ești un nimic!
N: -Taci!! Taci o dată!!!
Nick se înfurie așa rău și îl lovește pe Jamesc cu pumnul îl față, reușind să-i spargă atât nasul cât și buza inferioară!
J: -Auu!!! Bă tu ești dobitoc!?
K: -Nick uite ce ai făcut! Cum ești în stare de una ca asta? Nu înțeleg ce e cu tine!
N: -Eu nu înțeleg ce e cu tine! Tocmai ce îmi jurasei că nu o să-l lași să-ți facă ceva, și cu puțin timp înainte voi vă sărutați romantic acolo, iar acum îi mai iei și apărarea!
K: -Nu-i iau apărarea doar că nu știam că tu poți răni așa un prieten!
N: -El nu mai este prietenul meu, și nici tu nu mai ești iubita mea! Ne despărțim....
K: -Nu, Nick ascultă-mă!! Pot să-ți explic totul, nu a fost vina mea!
Totuși este prea târziu Nick a ieșit din casa mea, și a alergat spre pădure! M-am întors la ceilalți și le-am spus să plece am nevoie să fiu singură! Așa au și făcut, au plecat și m-au lăsat singură! L-am sunat pe Nick cred că de 50 de ori, și tot nu îmi răspunde, i-am dat și vreo 70 de mesaje în care i-am explicat că James m-a sărutat forțat, fără voia mea, dar tot degeabă nu mi-a dat niciun semn de viață! Era ora 6 dimineața așa că m-am hotărât să merg după Nick în pădure! Era destul de frig, dar asta nu îmi păsa, trebuia să-l găsesc neapărat pe Nick, am nevoie de el, el e totul pentru mine, simt că nu am aer fără el, îmi pare așa rău pentru tot ce am făcu, îl iubesc și nu pot să-l las să plece așa! Sunt întreruptă din șirul meu de gânduri de câteva suspine care se auzeau lângă un copac! Mă apropii și văd un băiat înal, cu păr șaten, întors cu spatele și așezat de copac cu o lamă în mână! Își făcea rău singur, șiroaiele de șânge de pe mână dovedeau asta!
-Nick, oprește-te acum!! Am fugit către el și i-am luat lama din mână!
-Dă-mi lama și plecă, lasă-mă să mă omor!!
-Nu o să fac asta! Și tu nu te omori! Ascultă-mă James m-a sărutat, m-a văzut tristă din cauza accidentului cu părinții mei și m-a prins de mână strângându-mă foarte tare, m-a tras spre el și și-a unit buzele de ale mele, am încercat să mă îndepărtez dar nu puteam să-mi dau drumul din strânsoare! Îmi pare așa rău, te rog înțelege-mă!
-Ok, Karina, te înțeleg, a fost vina lui, dar totuși vreau să luăm o pauză!
-Ce, de ce?...
-Pentru că acum nu știu eu ce mai simt pentru tine... Adică pur și simplu mă simt distrus, vreau să luăm o pauză, să mă gândesc la ceea ce simt pentru tine...
-Nu înțeleg...eu tot te iubesc..
-Și eu te iubesc, dar am nevoie să-mi pun liniște în gânduri, îmi pare rău Karina, dar nu o să îmi schimb decizia..
-Deci ție ți se pare ok să mă lași singură în momentele astea în care am mare nevoie de tine? Așa orgolios poți fi? Atât de mult îți pasă de sentimentele tale, dar de ale mele nu? Gândește-te și la mine, mă doare că cică "nu mai simți la fel"! Îmi pare așa rău pentru tot ce s-a întâmplat dar și tu ai greșit și eu te-am iertat!
-Karina gata, plecă, lasă-mă singur, vreau să mă gândesc la tot!
-Bine, fie cum vrei tu, o să te las singur! Pa..definitiv...
I-am aruncat brățara pe care mi-a dăruit-o acum câteva luni și am început să alerg către casă nemai putând să ma uit înapoi, la el! Fugeam, și fugeam, fără să mă mai opresc, lacrimile fugeau din ochii mei mai repede decât încercam eu să fug, mă durea totul, în special inima, nu mai trecusem prin așa ceva, nu știam cum să reacționez, vruiam doar ca toată durerea să se oprească, să uit de toate!! La un moment dat am căzut în genunchi în zăpada rece, mi-am luat fața în mâini și am început să plâng cât puteam de tare! Peste câteva minute mă ridic din zăpadă, mă uit în jur și văd că începuse să ningă cu fulgi mari și drăgălași, m-am uitat în sus, și am zâmbit, totul era așa frumos, cerul era alb, și fulgii cădeau așa jucăuși! Totul era ca de basm, totul era altfel, m-am ridicat și am început să mă joc cu fulgii, alergam printre copii, am făcut și un omuleț din zăpadă! M-am calmat, am uitat de tot, și am ales să plec acasă! Ajunsă acolo am fugit în camera mea și m-am încuiat acolo, bine casa oricum era goală deci nu avea cine să intre, dar totuși am preferat să o las încuiată! Mi-am luat câteva haine și am mers în baie! Nu mai puteam de nervi, eram supărată și totodată tristă, foarte tristă mă uram pe mine pentru tot! Pentru că l-am lăsat pe James să mă sărute, trebuia să mă îndepărtez de el cât mai repede, dar a fost chiar prea târziu! Mă urăsc!!! Am țipat, după am luat lama și mi-am făcut de cap! Rănile provocate mă dureau enorm, dar nu mă interesa, mai bine muream decât să aștept ca Nick să se întoarcă!
M-am calmat, greu dar am făcut-o! Am ieșit din duș, mi-am schimbat hainele, și am mers jos pentru a căuta trusa de prim-ajutor, și ce să vezi nu am gasit-o, așa că am mers în baie și am găsit o bucată de stofă, cu care m-am bandajat la mână!
După ce m-am aranjat cât de cât am coborât în bucătărie, mi-am pus un bol cu lapte și cereale, și m-am dus în camera mea! Acolo am aprins leptopul și am intrat pe facebook, m-am uitat pe profilul lui Nick, nu mai era logat de ieri, de la ora 13, mă îngrijorează, mă întreb ce face, dacă e bine? Nu Karina, nu te mai gândi la asta, nu merită, el a ales să mă părăsească, sper să fie fericit fără mine!! Închid leptopul și mă pun să dorm, vreau să uit de tot! Sincer uitasem și de faptul că astăzi este Crăciunul, vruiam doar să dorm câteva ore!
CITEȘTI
Ciudata
Roman pour AdolescentsMda.....păi cum aș putea sa încep..numele meu este Karina (știu pare un nume ciudat, dar mi se potrivește) , am 14 ani, și locuiesc în New York!
