Ciudata

Zara nu mai e! -Capitolul 35

În câteva secunde suntem în fața palatului, dar ceva nu-i ok... Unchiul meu, Matt și Kail nu sunt în sala tronului așa că mă îngrijorez puțin! Cercetez împreujurimile și îmi sare în ochi Kail, care se afla în gradina din spate a palatului, la pământ! L-am luat pe Nick de mână și am mers lângă el, era plin de sânge și rănit foarte grav la cap, mai departe de el era Matt, tot la pământ, dar mult mai rănit decât Kail! Lacrimile și-au făcut apariția pe fața mea din nou, începând să plâng tot mai tare, Nick a venit și m-a luat în brațe! Îmi ridic privirea și la cred că 20 de km. depărtare de noi o văd pe Zara, era mult mai puternică, învăluită de foc cu tentacule imense ieșindu-i din spate, și niște dinți imenși plini de sânge, unul dintre tentacule îl strângea pe unchiul Zorad de gât, acesta abia dacă mai respira, în timp ce încerca să-și dea drumul, iar Zara îl strângea mai rău, râzând de toată situația asta, fapt ce m-a enervat enorm de mult! Mi-am dat drumul din brațele lui Nick și mi-am luat forma mea de demon apoi am strigat cât am putut de tare:
K: -Lasă-mi familia în pace vrăjitoareo!!
Za: -e? Cum e po...posibil? Tu era moartă...
K: -Da, ERAM! Acum sunt aici, gata să-mi salvez familia!
Za: -Ah, prințesico, crezi că îi mai poți salva acum?
N: -Singură nu, dar cu ajutorul meu da! Spune Nick care se apropie de mine și mă ia de mână ceea ce-mi emană destulă putere încât focul mă cuprinde, formând flăcări din ce în ce mai mari!
K: -Nick, o să fii rănit, nu vreau asta!
N: -Nu-mi pasă, dacă e să murim o să o facem împreună!
Za: -Vai de romantic! Mi-e rău!
K: -Dă-i drumul unchiului sau nu știu ce-ți fac!
Za: -Hai să te văd!
Zara îl aruncă pe unchiul Zorad într-un copac rănindu-l destul de tare, reușind astfel să mă enerveze peste măsură! Îi dau drumul lui Nick și fug spre Zara, punând-o la pământ, dar cu unul din tentacule îl ridică pe Nick și îi dă drumul la pămând, acesta gemând de durere!
K: -Nick!!!! Lasă-l, cu mine ai treabă nu cu el!
Za: -Hmm.... El e doar un pion pe tabla mea, îmi place să-l chiunui!
K: -Nu mai face asta! Nu are nicio vină! Lasă-l te rog....
N: -K..Karina.... Pleacă de acolo...
K: -Nu plec nicăieri, o voi învinge pe Zara!
N: -Nu poți singură...
K: - Ba da! Stai acolo, nu vreau să mă ajuți, vei fi rănit...
N: -Nu-mi pasă..
K: -Taci și stai acolo!
Îi spun lui Nick și formez un scut în jurul lui pentru a fi protejat, acolo îi trimit și pe Matt, Kail, și Zorad care erau inconștienți pentru a fi protejați!
N: -Karina scoate-mă de aici, vreau să te ajut!
K: -Nu!!
N: -Karina lasă-mă să ies!
Nu îi răspund lui Nick și îmi mut privirea spre Zara, care stătea și mă privea etalându-și colții! Am sărit pe ea și am zgâriat-o cât am putut de tare, aceasta m-a zgâriat pe față făcându-mă să urlu de durere, Nick mă striga și dădea cu pumnii în scut încercând să iasă de acolo, dar în zadar, scutul era prea puternic! Eu eram destul de rănită la fel și Zara, dar niciuna dintre noi nu ceda, ne luptam în continuu, oricum nu mă dădeam bătută până nu o omoram odată! Am ajuns din nou deasupra ei, de această dată am vrut s-o ard complet pentr a termina lupta asta banală, dar am uitat un mic amămunt, tentaculele ei, și spre mirarea mea unul dintre ele mi-a prins talia și m-a ridicat cât mai sus, apoi m-a aruncat lovindu-mă de peretele exterior al palatului! Am căzut la pămând începând să scui sânge, perfect, asta îmi mai trebuie.. Eram toată plină de răni care mă dureau groaznic, am încercat să mă ridic dar nu puteam, Zara se apropia de mine, părând tot mai puternică, îl auzeam pe Nick cum mă striga, voia să-l scot de acolo și să mă avute, să mă protejeze, dar nu am vrut să fac asta, era rându-l meu să-l protejez! Zara era tot mai aproape, așa că m-am teleportat în cealaltă parte a grădinii, când am vrut să mă ridic un tentacul mi-a prins piciorul și m-a ridicat ducându-mă în fața Zarei, eram destul de rănită încât nu am mai ripostat, îmi așteptam moartea, eram fericită că Nick era bine! Am simțit cum ceva rece îmi străpunge pieptul, provocandu-mi dureri adânci, m-am uitat iar un tentacul era în pieptul meu, am țipat așa tare încât Kail și Matt m-au auzit și s-au trezit! Nick privea oribilat acea scenă, lăsând lacrimile să-i fugă din ochi, dădea cu pumnii în acel scut pentru a-l sparge și țipa la mine să-l scot de acolo, dar normal că nu făceam asta, vroiam ca ei să fie bine!
N: -Karina!! Dă-mi drumul de aici! Nu vreau să mori așa, nu vreau să mă părăsești! KARINA!!!!
M: -Nu o să ne lase să ieșim, ne vrea binele!
N: -Nu-mi pasă de asta, trebuie să o salvez! Kail fă ceva!
Ka: -Fii atent, o să te teleportez în spatele Zarei, iar tu o să-i tai tentaculul care a străpuns pieptul Karinei! Dar e posibil să fii grav rănit!
M: -Nu, stați aici, amândoi, știe Raheea ce are de gând a face!
N:-Tu ești nebun? Ce să facă, e pe moarte Matt, trezește-te! Kail fă-o!
Ka: -Acum!
Nu, nu e bine! Kail l-a scos pe Nick din scut teleportându-se în spatele Zarei, și dintr-o singură mișcare a reușit să-i taie trei tentacule ! Aceasta a urlat de durere apoi s-a întors spre Nick! Eu am căzut în genunchi și priveam speriată totul! Zara îl rănea pe Nick provocându-i răni adânci! Ah, nu suportam să văd așa ceva, să văd cum Nick este rănit! M-am ridicat în picioare și cu ultima putere mi-am scos tentaculul din piept urlând de la acea durere! Mi-am ridicat capul și am privit în jur, totul era altfel, murdar, urât, nu mai era aceeași lume minunată, asta mă enerva, simțeam că trebuia să spun capăt căcatului ăsta! Mi-am atins pieptul și aveam o rană imensă, m-am concentrat și rana a început să se închidă încet, încet, în câteva minute eu fiind ca nouă, mă simțeam mai puternică ca niciodată! L-am teleportat pe Nick înapoi în scut și m-am dus la Zara! Cu ajutorul focului i-am prins tentaculele și i le-am ars definitiv, aceasta țipând la fiecare arsură, nu știam cum să o omor definitiv, dar mi-a sărit în ochi cuțitul lui Nick, l-am luat și i l-am pus la gât Zarei, aceasta nu a mai putut spune nimic deoarece în următoarea secundă capul ei a zburat vreo 5 m. corpul ei rămânând fără viață! Le-am dat drumul băieților din scut, iar ei au venit și m-au strâns în brațe!
N: -Iubito, ești bine! Ai fost minunată!
Ka: -Ești extraordinară, Karina!
M: -Nu pot să cred că ai omorât-o!
K: -Mulțumesc băieți, acum, hai acasă... Am nevoie de un duș lung...
N: -Vino, te duc în brațe, ești epuzată!
Înainte de a mai spune ceva Nick mă ridică și mă duce așa până în camera mea! Acolo îmi fac un duș, îmi curăț rănile, și îmi schimb hainele! La fel face și Nick ca mai apoi să coborâm la masă! Ajunși acolo îi privesc pe ceilalți și erau destul de răniți dar păreau fericiți! Am luat masa și apoi am mers în camere pentru un somn bine meritat!