Viața mea n-are frontispiciu, nici conținut şi nici final,
sunt un necunoscut în lume, trăind în mediu infernal.Când scriu nu simt eliberare, eu simt furie, ură şi dispreț,
când nu sunt licitat la cote sunt singurul ce-mi pun un preț.Ce-am scris nu sunt sinistre glume, sau abureli s-atrag urmăritori,
sunt mulți care astăzi mă plac, iar mâine fug, ca lașii dezertori.Sunt bucătar: prepar complot, doriți şi nişte ură?
Vă mai presar ,,Pudră Dispreț'' pe-această-njurătură?Aș vrea să fiu măcar clișeu, dar sunt necopt și mult prea mic,
alții în două versuri au zeci de mesaje, dar eu 'ntr-o mie n-am nimic.Mi s-a impus să tac, să rabd,să fiu supus şi să nu scriu,
dar voi ce-aveți de nu creați?! Profilul vostru-l văd pustiu.