A venit orbul în cârjă spre-nțeleptul care știe
să citească, i-a spus tare „ Nu-s perfect tămăduit!
Încă-mi caut doctorul ce-mi va da cu alifie
ca să văd, apoi veni-voi să m-apuc iar de citit..."
Din stol, mii de păsărele, ce cântau zburând spre casă
una mult prea obosită a rămas cu mult în spate,
și îi ciripi perechii „ Tu zboară, aici mă lasă,
iar când o să îmi revin o zbor și zi și noapte..."
***
Printre amatori cu pană, cu hârtie și cerneală,
unul mult mai slab ca restul, prost, incult, analfabet,
a murit șoptind „ Eu plec, dar mereu pe-a voastră coală
să existe proaspăt vers... dacă vrei să-ți zici poet!"
