Capitolul 6

5.4K 258 29
                                    

*In primul rand ii multumesc lui cristinasava737 pentru coperta minunata si pentru poza de la Media, respectiv pozele pe care le voi pune la capitolele urmatoare, sper ca nu te superi ca am scris eu numele acolo ^.^ Sunt geniale, crede-ma si iti multumesc foarte mult <3 Acum, imi pare rau pentru ca a durat atat de mult dar inspiratia m-a cam parasit. Am incercat sa scriu acest capitol cat mai lung pentru a compensa timpul si sper ca a iesit ceva frumos :)) Va astept cu drag parerile mai jos si va multumesc pentru cele +300 de vizualizari, inseamna mult pentru mine! Cine doreste dedicatie sa imi spuna si va rog sa imi scuzati greselile, daca sunt! Pai, lectura placuta!*

Harry mai vazuse o tentativa de omor inainte. Era in clasa a 8-a, in pauza dintre a treia ora si a patra. Iesise afara pentru a lua putin aer curat, avand in vedere ca in ora de matematica facusera exercitii cam grele pentru examenul ce urma sa il dea. Curtea era goala avand in vedere ca toamna intrase cu forte proaspete si pe jos covorul de frunze moarte isi facuse prezenta. Aerul era unul rece si Harry purta doar o bluza subtire, neagra. Se hotari sa se intoarca in clasa atunci cand pielea de gaina si fiorii il cuprinsera, insa chiar cand s-a intors, cu coltul ochiului a vazut doua siluete negre. Renunta la ideea de a se intoarce si isi indrepta atentia spre cele doua siluete negre. Isi miji ochii si reusi sa observe doi tipi mult mai mari ca el, care tintuiau o fata de perete. Inima incepu sa ii bubuie in piept cand o recunoscu pe fata ca fiind o colega de clasa. Tipii aceia o tineau lipita de peretele inalt al scolii, strangand-o de gat. Harry putea sa ii auda scancetele fetei si rasetele tipilor. Nu mai avu timp sa gandeasca, caci picioarele lui se indreptara singur spre ei si inca isi mai aducea amintei cum i-a tras pe amandoi de glugi, apoi a luat-o pe fata si au fugit direct la directoare, unde fata a lesinat. Au ramas prieteni buni, pana cand fata a plecat in Canada cu familia ei si au pierdut legatura. A fost considerat un erou.

Dar acum era o mare diferenta. Mana lui Wendy inca bloca lichidul sa mai curga si prin furtun se putea vedea cum lichidul curgea destul de incet. Inima ii bubuia si o furie imensa incepu sa ii alerge prin corp. Era ceva diferit, sentimentele lui erau mult mai ample acum, cand o vedea pe Ann' in locul colegei. Expira speriat si socat si in momentul urmator facu pasi mari spre Wendy, isi lipi mainile de umerii ei si o impinse cu putere in spate, facand-o sa se impleticeasca doi pasi in spate. Dar lui Harry nu ii pasa, in acest moment ii pasa doar de fata ce statea adormita pe pat. Se grabi spre punga si incerca sa o readuca la forma initiala. Inima lui nu se calmase si palmele ii erau transpirate. Parca o vedea si mai palida, atat de frica ii era. Rasufla usurat cand punga reveni la normal si lichidul incepu din nou sa curga.

Insa acum orice urma de sperietura disparuse, facand loc unei furii pe care nu o mai simtise in viata lui, si crescu atunci cand se intoarse si o vazu pe Wendy ranjind.

-Esti nebuna?!De ce ai facut asta?! Wendy nu ii raspunse insa, incepand sa rada. Imaginea din fata ei ii oferea o imagine atat de placuta, isi indeplinise scopul. Dorise sa il vada furios, si ii reusise, chiar daca nu asa cum a planuit. Nu planuise sa ii faca asta lui Ann', planuise sa il enerveze cu intrebari prostesti si gesturi pe care ea le considera sexi. Insa atunci cand il vazu interesat de Ann', beculetul i se aprinse imediat, si nu regreta nimic. Harry furios era superb. Rosu la fata, ochii intunecati, respirand greoi si umfland pieptul puternic, pozitia lui dreapta si periculoasa, insa ea o considera extrem de atragatoare. Ranji si mai larg, fiind satisfacuta de imagine, si acum il dorea pe Harry si mai mult. Sa il simta asa de puternic deasupra ei era tot ce isi dorea in momentul asta.

Harry urmari buimacit cu privirea cum Wendy se apropie incet de el si nu putea sa inteleaga ce era in mintea ei nebuna. Ranjetul inca nu ii disparuse de pe fata si se simti atat de dezgustat cand unghiile ei trecura peste bratul sau, apoi parasi incaperea de parca nimic nu s-ar fi intamplat. Nu credea ca e posibil, insa acum o ura si mai mult. Profitase de slabiciunea lui Ann' pentru ai face rau chiar in fata lui si asta il cam afectase.

Annorexia [F.F - H.S]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum