* Capitol nou! Am facut aproape 50k de vizualizari si nu stiu cum sa va mai multumesc, sunteti uimitori si va iubesc pe toti! Sper ca acest capitol sa va placa si sa nu aruncati cu rosii in mine la sfarsit....prea tare. La media, aveti o melodie care imi place enorm de mult si care m-a inspirat oarecum sa scriu acest capitol. Va astept cu mult drag parerile si va rog sa imi scuzati greselile daca sunt! Lectura placuta! *
—La usa, sunt niste oameni foarte ciudati! O cauta pe Ann'! Sopti Samantha stand cu telefonul la ureche si cu ochii spre usa. Cand soneria turbura linistea din sufragerie, Samantha se gandi sa se uite prima oara pe vizor din instinct. In spatele usii se aflau doi barbati si o femeie, toti imbracati in negru si avand expresii nu foarte placute pe fata. Femeia statea intre cei doi barbati care sincer, ii pareau niste bodyguarzi. Incruntandu-se, dori sa puna mana pe clanta si sa deschida, curiozitatea ei atingand cote maxime.
—Haideti domnule Styles, dorim doar sa vorbim putin cu Ann'!
Samantha ramase blocata cu mana pe clanta si simtul ei ii transmise ca oamenii acestia nu puteau insemna nimic bun. Muscandu-si buza si gandindu-se ce sa faca, isi plimba privirea prin apartament oarecum panicata. Poate ca daca nu urma sa spuna nimic, aveau sa plece. Dar tresari puternic atunci cand bataile in usa devenira mai puternice. Isi lua telefonul din buzunar si mergand pe varfuri, intra in bucatarie. Cu inima pompand rapid, incepu sa caute prin contacte dar isi dadu seama ca nu avea numarul lui Harry. Dori sa mearga inapoi in sufragerie si sa o intrebe pe Ann' daca il avea ea, insa se opri cand vazu un biletel pe frigider pe care era scris un numar. Samantha nici nu se gandi de doua ori, il forma si suna, si se bucura atunci cand cand Harry ii raspunse.
—Poftim?! Cum adica oameni ciudati, ce oameni?! Ii auzi glasul disperat si Samantha isi dadu ochii peste cap.
—De unde sa stiu eu?! Stiu doar ca vor sa vorbeasca cu Ann'!
—Le-ai deschis usa?
—Nu, m-am uitat prin vizor prima oara, nu stiu ca sunt aici inca. Ii sopti si tresari cand auzi unul dintre barbati tipand. Ii auzea rasuflarea grea si Samantha nu putea sa nu se intrebe unde se afla Harry acum si ce facea. Statura cateva clipe in tacere, iar apoi vocea lui se facu auzita.
—Asculta-ma bine. Ascunde-o pe Ann' si deschide-le usa, spune-le ca apartamentul e al tau si neaga orice despre mine sau Ann'! Nu ii lasa sa intre, orice ar fi! Incerc sa ajung inapoi cat mai repede!
—Harry, ce se intampla...
—Nu iti pot explica acum, dar trebuie sa o protejezi pe Ann', te rog, nu ii lasa sa o ia! O intrerupse si Samantha ramase socata cand auzi glasul sau disperat si plin de frica. Dupa ce il linisti spunandu-i ca va face cum doreste el, termina apelul.
Nici macar nu statu pe ganduri, isi baga din nou telefonul in buzunar si iesi pe varfuri din bucatarie, mergand cu pasi mici spre sufragerie si incercand sa faca abstractie de tipetele si bataile puternice si multiple in usa. Intra in sufragerie si o gasi pe Ann' pe jos, plangand si avand o privire atat de panicata incat Samantha simti cum i se strange inima.
—Harry...Incerca ea sa spuna dar vocea i se franse si lacrimile ii intrara in gura. Samantha isi duse degetul la gura, facandu-i semn sa se linisteasca.
—Am vorbit cu Harry si o sa vina aici imediat, dar pana atunci trebuie sa te ascunzi, haide! Ii sopti ea si o apuca de brate, ridicand-o. Fu o treaba usoara, avand in vedere cat de slaba era Ann' si Samantha se intreba cate kilograme avea. O luara spre bucatarie, dar isi dadu seama ca nu era nici un loc in care sa o ascunda acolo, asa ca mersera spre dormitor.
O alta bataie puternica o facu pe Ann' sa suspine si pe Samantha sa icneasca, facandu-i din nou semn sa taca. Intrara repede in dormitor si Samantha expira agitata.
CITEȘTI
Annorexia [F.F - H.S]
FanficDepresiva si anorexica, pierduta si singura, astea sunt starile pe care le simte Ann' in urma pierderii mamei ei si a abuzurilor tatalui. Obligata sa faca lucruri pe care nu le dorea, Ann' cedeaza la final si ajunge inchisa in Losture, institutia pe...