Annorexia [F.F - H.S]

Capitolul 29

* Capitol nou! Stiu ca am spus ca acest capitol o sa vina mai repede, dar nu prea am mai avut inspiratie. Nu stiu ce se intampla. Oricum, va astept cu mult drag parerile si va rog sa imi scuzati greselile, daca sunt. Lectura placuta! *

Aparitia brusca a lui Wendy il uimi putin pe Harry care din cauza intamplarilor petrecute in viata lui, uitase ca si ea lucreaza aici. Mai mult sau mai putin. Purta o fustita alba si scurta si un tricou alb, peste care era pusa vesta speciala pentru asistente. In picioare purta niste pantofi mari cu toc negri si ii puteai vedea de la distanta unghiile galbene, extrem de aprinse si lungi. Pozitia ei ii dadea de inteles lui Harry ca nu se temea la el si ca nu o interesa ceea ce se petrecuse intre ei. Dar pe Harry il interesa si avea de gand sa o traga la raspundere. Dar pana sa ajunga el la scari, Wendy se intoarse pe calcaie si pleca rapid in institut. Harry o injura in gand si isi spuse ca avea sa vorbeasca cu ea mai tarziu.

Sophia il primi toata un zambet. Parul ei scurt si drept stralucea in bataia primelor raze de soare si ochii ei exprimau doar bucurie si fericire. Nu intelegea cum o fata atat de dulce ca ea putea sa munceasca aici. 

  —Buna dimineata, Harry! 

  —Buna dimineata, Sophia! Ii raspunse Harry dand din cap. O urma apoi in institut. Il conduse la magazia micuta unde se schimba in uniforma urata si scortoasa, apoi isi controla telefonul. O gasi pe Sophia asteptand afara. 

 —Astazi trebuie sa faci curatenie in sala de mese. Directoarea a ordonat sa o faci chiar tu. 

Normal ca a ordonat asta! , gandi Harry. Sophia ii zambi compatimitor si il ajuta sa isi aleaga produsele necesare. Harry chiar se bucura pentru ca el nu ar fi stiut ce sa aleaga. Nu intelegea de ce trebuia sa curete in special sala de mese. Dar isi aduse amine cat de uriasa este sala aia si isi dadu seama ca o sa dureze ceva timp pentru a o curata pe toata. 

Dupa ce Sophia ii alese cateva produse si Harry lua o matura si un mop se indreptara amandoi spre sala de mese. Harry putea auzi manunchiul de chei cum se miscau in buzunarul vestei sale. Isi dadu seama ca nu avea cum sa i le fure, pentru ca fac zgomot, deci singura solutie este sa incerce pe cat posibil sa se imprieteneasca cu ea si sa ajunga sa il ajute. Isi potrivi pasul cu al ei si Sophia ii zambi. 

  —Si, cati ani ai? Intreba Harry si Sophia chicoti.

 —Incerci cumva sa te dai la mine? Intreba Sophia si Harry icni.

  —Ce? Nu! Am iubita. Spuse Harry gandindu-se la Ann'. Si se incrunta in momentul acela, uimit de tocmai ce spusese. De ce spusese asta gandindu-se la Ann'. Asta era cel mai ciudat lucru care i s-a intamplat astazi. Isi scutura capul ametit. 

O auzi pe Sophia razand langa el.

  —Nu pari prea sigur.

 —Uite, chiar nu vreau sa ma dau la tine. Vreau doar sa fim prieteni. Ii zambi Harry, dand uitare momentului de mai devreme. Sophia zambi si aproba.

  —In cazul asta, am 18 ani. Ii spuse si Harry aproba. Se gandea ca are atat, pare foarte tanara la prima vedere, parca ar avea 16 ani.  Era foarte mica de statura, ii ajungea lui Harry la umeri si era slabuta.

  —Esti la facultate? O intreba el.

 —Nu, am decis ca nu e nevoie sa fac si o facultate. Locul asta imi e de ajuns. Ii raspunse ea si Harry se incrunta. Cum poate locul asta sa fie de ajuns? El nu ar fi renuntat la facultate pentru locul asta. Dar apoi isi aduse aminte de ceea ce ii spusese ieri. Faptul ca toti angajatii de aici ii datorau ceva directoarei. Mai ales Mira. Dar el nu ii datora nimic, si totusi lucra aici. Si cu ce ii putea fi datoare Mira? Harry se infricosa. Ii era teama de raspuns dar avea sa afle el pana la urma.