Annorexia [F.F - H.S]

Capitolul 34

* Capitol nou! Chiar imi pare rau ca nu am un program bine pus la punct pentru postat. Stiu ca mi-a luat ceva timp sa scriu si acest capitol si imi pare rau. Sper sa va placa, va astept parerile cu cel mai mare drag si va rog sa imi scuzati greselile daca sunt! Lectura placuta! *

Momentul in care lumina acapara tot biroul, Harry ingheta. Socul fi prea mare si il auzi pe Kai de alaturi cum se intoarce repede. Dar Harry nu putu sa se intoarca. Ochii ii ramasera pironiti pe locul lipsa dintre dosare. Unde era Ann'? Dosarul fals pe care il avea in mana si care trebuia sa il inlocuiasca pe cel adevarat cazu pe podea, fara sa faca zgomot. 

  —Harry. Ii sopti Kai si il prinse de umar, incercand sa il intoarca. Harry se intoarse usor, avand ochii inca lipiti pe golul dintre dosare. Cand reusi sa se intoarca cu tot corpul, ochii lui se marira. Trei persoane stateau in pragul usii, privindu-i. Unii nervosi, altii zambind. Intr-un fel, lui Kai i se parea amuzant. 

Dar Harry in schimb, era nervos. Nu intelegea ce se petrece. Nu intelegea de ce persoanele astea trei erau aici. Erau ultimele persoane pe care voia sa le vada. Oare fusesera jucati pe degete?

  —Mai, mai, mai! Domnule Styles, ce surpriza placuta! Directoarea pasi incet catre ei, tocurile ei rasunand in toata incaperea. Harry se incrunta. Desi era atat de tarziu, directoarea era imbracata atat de formal, ca si cand ea inca se afla in orele ei de lucru. Harry isi lua privirea de pe ea, observand cine o acompania. Femeia batrana era si ea, stand in pragul usii cu o expresie nervoasa. Pozitia ei era una rigila, avand picioarele usor departate si bratele incrucisate la piept. Arata ca un buldog, sau ca un luptator de box. Langa ea, statea un gardian. Era inalt dar slab, pe sub camasa nu se vedeau muschii proeminenti pe care ii au toti ceilalti. Harry se gandi ca se poate lupta cu el in cazul in care lucrurile mergeau prea departe. 

 —Domnule Styles, ma ascultati?

Harry isi lua privirea de pe cei doi si si-o indrepta spre directoare, care facuse cativa pasi spre ei. Harry expira nervos si o asculta cu atentie. 

  —Am spus ca nu ma asteptam sa va gasesc aici, la o ora atat de tarzie. 

 —Da, nici noi. Replica Harry rapid si Kai ii dadu un cot in brat. 

Directoarea zambi acru.

  —Eu pot sta aici cat doresc, domnule Styles, institutul este al meu.

 —Folositi institutul si pe post de casa? Harry nu stia de unde veneau replicile astea, dar era furios. Fusese atat de aproape de Ann', si totul se spulberase. Se gandi la ea. Oare stia ca el e aici? Ii simtise prezenta? Pentru ca el o simtise pe a ei peste tot. 

Zambetul directoarei scazu putin, dar isi pastra acreala. Isi umezi buzele date cu ruj rosu cu varful limbii si Harry se gandi la cat de nebuna trebuia sa fie ca sa se afle aici, la ora asta, imbracata asa si machiata. 

  —Sunteti atat de amuzant, domnule Styles! Replica ea privindu-l fix in ochi. 

 —Spre deosebire de dumneavoastra, sigur ca da. Ii zambi Harry si directoarea incepu sa se enerveze. Isi curata gatul printr-un sunet care il enerva pe Harry si se intoarse, mergand spre ceilalti doi. Harry ii arunca o privire lui Kai care il privea panicat si Harry ii sopti ca totul o sa fie bine. Dar lui Kai ii venea greu sa creada. Misiunea lui de a nu intra in nici un fel de bucluc, esuase. Harry vazu cum directoarea intinde mana catre femeia batrana, care scoase un dosar din micuta poseta pe care o cara cu ea. 

Pupilele lui Harry se dilatara. 

Directoarea se intoarse spre ei zambind. Flutura dosarul putin, apoi il arunca pe birou, fix langa manunciul de chei. Harry urmari dosarul si putu sa citeasca ce era scris pe cotor. Il trecura transpiratiile cand citi numele lui Ann'. Avu impulsul sa se repeada la el, sa il insface rapid si sa fuga. Dar avea sa inrautateasca lucrurile. Poate reusea sa puna mana pe el intr-un alt mod.