Şi totuşi ..

3K 209 5
                                    

Zilele începuseră să treacă tot mai greu, de parcă destinul vrea să se joace cu răbdarea mea. Am încetat să merg la liceu, pentru a nu da ochii cu el, îmi e frică de sentimentele ce vor pune stăpânire pe mine atunci când privirile noastre aveau să se intersecteze.

Totuși în toată durerea mea, am început să vorbesc cu un băiat,  "ciudatul" aşa cum îl poreclise Blake, deoarece stă mai mereu cu câţiva prieteni de ai săi la prânz şi nu vorbeşte cu nimeni altcineva. Mult timp am crezut că e mut, până ce într-o zi l-am întâlnit în parc. Vorbea de unul singur, sau fredona ceva, habar n-am. Sincer, la început mi-a fost puţin teamă să mă apropii de el,căci mă aşteptam să mă ignore şi totuşi până la urmă am făcut-o. Iar după doar câteva zeci de minute m-am trezit că  îi povestesc viaţa mea unui necunoscut, iar tot ceea ce făcea el era să mă asculte, fără să mă judece, lăsându-mă impresionată de răbdarea si capacitatea s-a de ascultare. Aşa că într-un sfârşit l-am făcut şi pe el să vorbească cu mine, nu mi-a dat multe detalii despre viaţa sa, aşa cum făcusem eu. M-a informat doar că l îl cheamă Kevin. Şi că într-un fel vieţile noastre sunt asemănătoare căci eu sunt fata cu inima frântă, iar el ciudatul "rupt de lume".

Aşa am început să ne apropiem şi să fac cele mai dubioase lucruri alături de el,unele la care nici nu m-aş fi gândit vreodată şi culmea, chiar mă simţeam bine. Îmi arăta o lume aparte, o lume în care nu aveam nevoie de cineva ca să mă simt puternică, o lume în care îmi puteam crea puterea şi siguranţa singură.

Nu mă declar complet fericită, dar pot spune că în momentul ăsta am cu ce să umplu craterul uriaş din inima mea pe care Blake a reuşit să îl creeze.  Şi nici îndrăgostită de Kevin nu mă pot declara, dar mă simt atrasă de el, poate pentru că vieţile noastre au fost la fel de nasoale şi plictisitoare până să ne cunoaştem. El mă ajuta să alung toate sentimentele de dezamăgire şi iubire din sufletul meu, iar el se mulțumea doar cu faptul că avea cu cine să îşi piardă vremea. Cred că în ultimele două săptămâni am vizitat mai mult de cincisprezece baruri şi cluburi din oraş şi din apropiere,iar asta mă ajută să îmi recapăt încrederea în mine, arătându-mi ce viaţa distractivă aş fi pierdut dacă toată tărăşenia cu Blake nu s-ar fi întâmplat. Căci alături de Kevin chiar mă distram, nu stăteam doar în faţa tv-ului urmărind filme plictisitoare.

Şi totuşi nu l-am scos complet din inima şi mintea mea, nu încă.

————————————————

Mulţumesc că îmi urmăriţi şi apreciaţi cartea . 💚

Te iubesc, în secret. Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum