Oh , Amy ..

2.9K 193 3
                                    

* Din perspectiva lui Blake *

Nu pot să cred că din toţi băieţii care există în acest nenorocit de oraș,Amy Morgan s-a decis să îl aleagă pe Kevin.Știu că el nu dă doi bani pe ea și pe ceea ce simte,tot ceea ce își dorește e să se răzbune pe mine și să o ademenască pe ea în patul lui.Ea nu merită așa ceva,dar i se întâmplă,iar asta datorită mie. Trebuie să o fac să își dea seama cine e acel nenorocit defapt,fără să risc că îmi voi pierde viața.

Încă privesc ușa pe care a părăsit încăperea, alături de javra de Kevin.Căci mă doare să văd că poate avea atâta influență asupra ei.Făcuse o grămadă de alegeri proaste,iar alături de el ăsta e doar începutul sfâșitului ei. Și nu pot să permit asta.

Clopoțelul a sunat din nou așa că trebuie să mă mut în clasa de biologie,dar picioarele nu mă duceau într-acolo,ci spre curtea din spate acolo unde își facea veacul Kevin împreună cu cățelușii lui . Vreau neapărat să vorbeasc cu el, să îl fac să o lase în pace, fiindcă Amy nu trebuie implicată în jocurile lui. Și nu îmi e mare mirare că îl găsesc aici,dar simt un ghiont în stomac,atunci când o observ și pe ea aici alături de ei.

—Uh, Edwards. Cu ce ocazie pe aici? Mă întreabă idiotul,strângând-o mai tare în brațe.

—Kevin, trebuie să vorbim ceva între patru ochi,îi spun privindu-mi adidașii,căci nu puteam să îii văd împreună.

—Poţi vorbi şi cu ei de faţă, noi aici nu avem secrete, îmi spune zâmbind și îngreunându-mi situația.

—Ba nu, nu pot.

—Atunci nu mă interesează ce vrei să îmi spui, Edwards.

Simt cum sângele începe să-mi circule mai repede și cum nervii aproape răbufnesc din mine. Vrea să fac în așa fel încât Amy să ajungă să mă urască și mai tare.

—Kevin, las-o în pace pe Amy. Știm amândoi că nu simți nimic pentru ea,tot ceea ce vrei e să te răzbuni pe mine, ea nu trebuie implicată în tot acest joc murdar.

Lui Amy i-au apărut confuzia și ura pe chip și în privire.Kevin zâmbește ca un idiot căci planurile îi i-au amploare în acest moment.

—Blake, du-te dracu. Kevin nu mi-a făcut rău, tu da, tu ai făcut-o. El m-a ajutat să îmi revin, el mi-a fost aproape pe când tu umblai după târfuliţa de Lexi, fără să îţi pese de mine.Când te-ai dus dracu printr-un mesaj.

Nu pot să cred că spune asta, nu pot să cred că cea ce a rostit ultimele cuvinte fusese Amy, cea care nu îmi adresase vreodată un cuvânt urât. Nu pot să cred că Kevin a reușit să o facă să dea crezare poveștii ăsteia nenorocite,căci eu nu aș putea-o rănii din proprie inițiativă.

—Amy, nu e aşa. El m-a obligat să nu îţi mai vorbesc. Nu ţi-aş fi făcut asta niciodată, fiindcă te iubesc și urăsc că nu ți-am spus asta mai devreme. Spun asta pe nerăsuflate, așteptându-mă din tot sufletul că se v-a desprinde de cretinul din brațele ei,dar în schimb ea și-a afundat capul în pieptul lui, făcându-mi bucățele.

—Te rog să pleci Blake, nu mai răsuci cuţitul în rană, sigur te aşteaptă Lexi pe undeva prin şcoală.Îmi spune oferindu-mi o ultimă privire ce trăda toată tristețea din interiorul său.

Încă am puțină speranța,căci ea nu se simte suficient de fericită alături de el și că v-a face alegerea corectă despărțindu-se de el.

—Nu ai auzit-o Edwards ? Pleacă dracului de aici. Latră javra, poziționându-și mâna pe fundul ei.

Încerc din răsputeri să nu cedez tentației de al omorî în bătaie, așa că părăsesc curte și mă duc acasă pentru a mă putea gândii la ceea ce trebuie să fac să îl lase pe cretinul ăla.Căci se pare că declarația nu a mișcat-o deloc,chiar dacă am spus-o din tot sufletul.

Din seara sărutului și nenorocirii ce s-a abătut asupra relației noastre, gândul îmi stă numai la ea, zi și noapte. Am simțit cum lacrimile se luptă să îmi invadeze fața,așa că am lăsat una să se scurgă,căci senzația nu e una cu care sunt obișnuit. E pentru prima dată când am plâns datorită unei fete și se pare că nu pentru orice fată,ci pentru micuța mea prietenă Amy Morgan.

M-am îndreptat către pădurea de la periferia oraşului, căci de obicei mă plimb cu Amy prin pădurea de aici,ea pur și simplu o adoră.Natura o ajută să se simtă mai bine, dar se pare că pentru mine nu funcționează când nu e și prezența sa aici.

—Oh, Amy...Îmi pare rău! Țip lovind unul dintre copaci cu piciorul. 

Te iubesc, în secret. Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum