Răzbunarea-nimic nu e imposibil(+16)

Capitolul 9

Perspectiva Emmei

Au trecut 8 ore de cand sunt internată in spitalul asta tampit. Asistenta asta nu a iesit deloc,dar am gasit o modalitate sa scap de aici. In capătul celălalt al camerei e trapa de aerisire. Trebuie sa trag puțin mai tare de ea si se va deschide. Apoi voi folosi banda adezivă sa o lipesc la loc,sa nu se prindă ăștia pe unde am plecat.
In sfârșit, iese si asistenta asta din camera,si sper ca pentru ceva timp. Sar imediat din pat,cu telefonul in buzunarul fustei,alături de banda adezivă. Trag rapid un scaun sub trapa,ma urc pe el si ma agat cu mâinile de trapa. Cu picioarele împing scaunul,dar chiar in momentul ăla se desprinde trapa si cad,simțind o durere oribila in glezna. O ignor, ma urc iar pe scaun, ma prind cu mâinile de marginea găurii si ma trag in mâini. Pun lângă mine trapa,apoi scot banda,rup o bucata mare cu dinții si lipesc trapa la loc. Apoi pornesc încet in patru labe prin culoarele de aerisire. Sunt destul de înguste,așa ca nu pot sa ma deplasez altfel
După câteva minute de mers,ma opresc si imi scot telefonul din buzunar. Il aprind si văd ca e cinci dimineata.  Nu am mai dormit de mai bine de 24 de ore si nu am semnal aici. Trebuie sa urc mai sus. Pornesc mai departe in patru labe,mergând ceva timp,pana când ajung intr-un loc ,unde ,de deasupra ,se vede la vreo 30 de metrii lumina. Verific semnalul. Tot nu prind aici. Trebuie sa urc. Ma lipesc cu spatele de un perete si imi pun picioarele pe celălalt,urcând încet,pana când ajung sa am o liniuța. Scot telefonul si il sun pe Tom. Nu Răspunde. Il mai sun o data. Tot nu Răspunde. Dar nu renunț acum.

Perspectiva lui Mike.

Sunt in salonul lui Tom,stand degeaba. Deodată,liniștea e Sparta de telefonul lui Tom care suna pe noptiera. Nu ma ridic sa răspund. Dar persoana care apelează nu se lasă si suna in continu. Nici măcar nu știu numărul. După ceva timp,ma enervez si răspund eu
-Alo,cine dracu e?
-Mike?Tu esti?
-Emma?! Esti ok? Ai aflat cum se intra ?
-Sa zicem. Tom ce face? De ce nu Răspunde el?
-Chiar Mike,de ce nu răspund eu?
Ma întorc si il văd pe Tom cum se uita la mine. Nu imi vine sa cred ca dupa atata timp prietenul meu cel mai bun si-a revenit.
-Tom,esti chiar tu?
-Nu deșteptule,sunt ma-ta!Normal ca sunt eu,e timpul sa acționăm.
-Nu frate,nu esti OK inca. Mai așteptam puțin,apoi acționăm.
-Am,băieți? E OK acolo totul?
-Da Emma, mai rezista doua zile,o sa venim!
Apoi închid telefonul.
-Tom,tu știi cât timp ai stat in coma?
-Cam vreo 3 zile?
-Cam vreo 8 zile. M-ai speriat frate!
-Ma rog. Emma a găsit cum putem sa intram acolo?
-Acum m-a sunat pentru prima oară. Dar pot sa conectez telefonul la PC si sa găsesc de unde m-a sunat. Merg după Laptop
Ies din camera si alerg Spre camera mea,dar pe drum ma întâlnesc cu Diana
-S-a trezit tom?
-Da. Am treaba. Si ai putea sa ii spui iubitului tau sa nu se mai ia de mine,si apropo. Nu te mai implic in planurile mele!
-Te duci după Emma,nu?
-Poate. Nu e treaba ta.
-Vreau sa te ajut. James nu o sa afle de asta. Promit.
-OK. Stii cumva cum poti sa aflii de unde a fost dat un apel?
-Logic. Dar imi trebuie niste chestii,pe care nu le gasesc decat in biroul meu. Haide!
-Parca tu te ocupau cu interogarea suspectilor si chestii din astea...
-Sa zicem ca am trecut la munca IT.
O urmez pe Diana pe holul lung,trecând pe langa zeci de usi. Ajungem apoi la penultima usa de pe coridorul 1,unde e biroul Dianei. Deschis usa si intram intr-o camera medie,cu mai multe rafturi cu carti,foi si alte lucruri. Intr-un colt e un ficus,exact dedesuptul unei poze cu 10 adolescenti de 15 ani. Imi dau seama cine sunt,cand il recunosc pe Tom,langa James si o fata blonda,pe care nu o cunosc. In poza sunt si Diana,Emma si Logan. O vad si pe Amy in coltul pozei,langa alta fata brunetă.
In birou mai e si un birou mai mare,cu o forma de L. Pe partea mai mare sunt două monitoare ,puse unul langa altul . Dedesupt recunosc un titan,care ma uimeste. Mai sunt si doua tastaturi,dar cu caractere diferite si un mouse. Pe parte mai mica e inca un monitor,mai mic. Langa el sunt două boxe mari si o pereche de casti,cu microfon.
-Da-mi telefonul tau!
Ii dau telefonul si il conectează la niste fire,apoi ma intreaba care a fost numarul. Dupa cinci minute se ridica de o scaun,zicând ca stie unde e Emma

Fratilor,aproape am facut 900 d e vizualizări si 100 de voturi. Haideti sa ajungem cu capitolul asta la cele doua minunate sume! Si va rog sa imi lăsati in comentarii ce parere aveti despre carte,ce va place,ce nu va place etc. Ne vedem cu urmatorul capitol. Bye