Elementarii si Cheile din Erydanus- Vol 2

Un nou început

- Dă-mi-o!! se aude vocea lui Jake care striga ca un disperat. Dă-o încoace ţi-am spus!!
- Nup. zise tare şi răspicat Megan.
Urc scările până la etaj, până în camera mea unde-i văd pe cei doi cum se ceartă pe o...telecomandă...o fucking telecomandă.
- Calmaţi-vă!! mă răstesc la ei.
- Mike, spune-i acestei roşcate să-mi dea telecomanda. Îmi începe serialul.
- Eu am ajuns prima aici.Plus că serialul meu a început deja...aşa că...shut the fuck up, bitch! şi-i arată degeţelul.
- Bă..dar mai sunt televizoare în casa asta, ce dracu. le spun încă nervos.
- Dar ăsta prinde toate programele şi are o rezoluţie HD foarte bună, mai bună decât la cel din living. spune Jake cu o voce cât se poate de calmă.
- Ce să fac, dacă mama m-a iubit atât de mult. În fine, dacă nu vă puteţi hotărî cine să ia telecomanda, o iau eu şi gata. Plus că asta e camera mea.
- Iar eu dorm cu tine. zise băiatul cu un zâmbet....uh..iar acel zâmbet al lui, moorr.
- Dormi pentru ca nu vrei să stai în altă parte. Nici la baie nu mă laşi să merg, că vii şi mă ţi de mână...ce dracu.
- Bine...promit că n-o să mai vin cu tine la budă.
- Aşa. Acum...ce ar fi dacă am merge toţi afară, uite ce zi frumoasă e! le spun arătându-le priveliştea de pe geam.
- Ok..dar îmi rămâi dator cu un episod. zise Meg bosumflată.
- Cum a zis ea. completează Jake, care părăseşte camera împreună cu roşcata.
Coborâm toţi trei în curte, unde i-am găsit pe ceilalţi stând la terasă sau pe şezlog la soare. Adam cu Metis se băteau cu apă, udând-o şi pe Lina care li se alăturase. Toţi eram fericiţi, dar şi trişti că începe şcoala peste două zile, iar noi nici măcar nu ne-am apucat de temele de vacanţă....stai..
TEMELE!! O fuck, am uitat de ele.
- Bă! le-am atras atenţia celorlalţi care s-au oprit din orice activitate.
- Ce s-a întâmplat? vine Cassie la mine.
- Temele de vacanţă. Am uitat de ele. îi spun.
- Le-am făcut.
- Da?!
- Adică, o vrajă le-a făcut. E totul bine. Nu-ţi face griji.
- Bun. Credeam că o să mă balonez iar. Pfu..
Mă aşez şi eu la terasă, luându-mi un suc din frigider. Connor încerca să desmembreze un ceas ca să vadă din ce este compus şi apoi vrea să-l repare fără instrucţiuni şi fără magie. Destul de interesant. Megan se aşeză şi ea la masă citind o carte împrumutată de la bibliotecă, iar Cassie adusese câteva gustări din casă. Toţi ne înţelegeam atât de bine, fără griji, fără forţele întunericului, doar noi.
Seara, am dormit în cele patru dormitoare ale casei plus în living. Ca să avem loc, am adus din pod două saltele mai vechi, le-am curăţat si erau ca şi noi.

****
Riiinggg!!!....riinggg!!!
- Luate-ar dracu să te ia de ceas afurisit. înjur aparatul ce îţi teroriza urechile cu acel sunet enervant în fiecare dimineață.
Îl arunc în cealaltă parte a camerei făcându-l să se oprească, dar şi stricându-l în acelaşi timp.
- Mike! îi aud vocea lui Jake care se trezise.
- Scuze! Te-am trezit?
- Nu-i nimic. Oricum ceasul tău m-a sculat din somn. zise frecându-se la ochi.
După puţin timp ne ducem jos în bucătărie. Se pare că şi ceilalţi se treziseră şi îşi mâncau micul dejun. Azi se pare că va ploua...yey! :/
Christopher stătea la geam privind cum norii se adună încet acoperind soarele, întunecând tot în jur. Un oftat lung venit din partea sa m-a făcut să mă întreb dacă e bine.
- Chris, eşti bine? îl întreb pe băiat în timp ce mă îndreptam spre el.
- Da... răspunse acesta încă privind cerul fumuriu.
Am încercat să-i pătrund în minte să aflu ce are, e clar că nu se simte bine, însa nu am putut. Mă blochează. Deci înseamnă că e ceva grav.
- Mike, nu trebuie să mă ajuţi, nu ai cum...ok?
- Uff...bine.
O lumină urmată de o bubuitură ne atrase atenţia...începea ploaia. Picături de apă cădeau din cer lovind pământul şi, în cazul nostru, geamurile. Am privit şi eu cerul preţ de o clipă când un alt fulger a brăzdat cerul. Chris părea tulburat. Era ceva în neregulă cu el.
- Chris...uhm..ştii, ai putea totuși să-mi spui ce ai. Mă îngrijorezi văzându-te tulburat.
- Bine...am să-ţi spun doar că e destul de dificil. De când l-am învins pe Sauron mă simt diferit, adică mă aflu aici cu voi..şi e bine, dar eu nu am mai fost departe de casă până acum. Casa mea fiind celălalt tărâm, acolo m-am născut şi mă doare sufletul să ştiu că ei sunt acolo, iar eu aici.
- Înţeleg. Şi eu m-am ataşat de acel loc, iar noi şase a trebuit să stăm departe de casă mult timp, dar în această perioadă v-am cunoscut pe voi, am avut parte de multe peripeţii şi....acum ne-am întors acasă. Măcar dă-ne o şansă să-ţi arătăm lumea noastră.
- Stai calm, îmi place aici, doar că mă întreb ce se întâmplă acolo sus.
- Probabil lucruri bune. îi spun cu un mic zâmbet.
- Copii, aveţi emoţii pentru mâine?! întreabă Cassie care punea cutia cu cereale în dulap.
- Nup. zise Megan ferm.
Acelaşi răspuns l-au dat Lina împreună cu Jake şi Connor.
- Cum e şcoala muritorilor? întreaba Valentina.
- E super mişto. Materiile seamănă cu cele din lumea voastră doar că sunt mai normale. Noi nu avem poţiuni, dar avem chimie şi în loc de astrologie facem matematică. Învaţăm limbi noi... îi explică Lina, dar e întreruptă.
- Cum ar fi limba morţilor?! intervine Adam.
- ...Nuu. învăţăm engleză, franceză, germană şi latină.
- Aha..
- Şi aici aveţi dragoni?.întreabă Metis.
- Nu, dar îl avem pe Fluffy. Câinele şcolii, păzeşte şcoala împreună cu portarul Pitt.
- Ok.
- Şi aici se dau lupte între sirene şi tritoni? întrebare pusă de Hygeia.
- Nu, dar există meciuri de box la TV. îi spun aşezându-mă pe scaun. Hei! Mi-a venit o idee. Ce ar fi să vă arătăm oraşul ca să fiţi şi voi în temă cu locul.
- Ok. Îmi place ideea. aprobă Chris.
După ce ploaia s-a oprit am ieşit afară. I-am dus pe noii veniţi prin tot oraşul, mai întâi în parc, la muzeu, la cinema, am dat o tură de stadion, la mall, pe plajă, unde am văzut apusul. Seara am mâncat la un restaurant. Noroc că ştiau să folosească tacâmurile, în rest tot drumul îi auzeam cum se minunează de ceea ce-i înconjoară, până şi un hidrant a fost admirat de către Kyle care mai avea puţin şi îşi făcea nevoile.
Acum stăteam la masa rotundă de 15 persoane, servind piureul cu sniţel adus de ospătar.
- La voi nu există aceste locuri în care v-am dus? îl întreb pe Chris.
- Există, dar la noi sunt puţin diferite...ştii tu.
- Da..
- Dar se pare că lui Kyle i-a plăcut acel hidrant. zise zâmbind.
- Ai dreptate. zâmbesc şi eu la rândul meu.
Se făcuse ora 23:34, iar în sală orchestra localului cânta o melodie relaxantă. Eleanor nu s-a putut abţine şi li s-a alăturat, cântând o melodie potrivită cu acea ambianţă de vis. Ar fi fost şi mai bine dacă Jake nu m-ar fi pipăit în continuu.
- Jake, încetează! Suntem în public.
- Şi? Ştii că mie nu îmi e ruşine să mă afişez.
- Da ştiu. Dar uite...dacă chiar vrei, adică dacă eşti în extaz, ai putea să aştepţi până acasă?
- Bine, puiuţ. Tu şi cu mine în pat peste jumătate de ora. o spuse cu un zâmbet pervers.
- Uh..ok( nu-l mai las s-o facă).
Plătim nota şi ne îndreptăm spre casă. Kyle băuse cam mult deci a trebuit să-l cărăm, şi prin noi, mă refer la Megan. Arătau atât de haios, s-o fi văzut pe biata fată cum îl ţinea...zici că amândoi erau veniți de pe un vas unde au băut doar alcool. În 10 minute ajungem acasă, unde fiecare s-a băgat în pat la nani, mai puţin Jake care aştepta cu nerăbdare acel moment.
Eu m-am dus să-mi fac un dus, fără să-mi dau seama ce face copcilu' ăla. Când am ieşit din baie cu prosopul în jurul taliei am rămas şocat. Camera era luminată de către nişte lumânări parfumate, aromă de trandafiri, iar de la baie până în pat un şir de petale tot de trandafir şi pe pat o inimă facută din acestea. Jake mă aştepta în pat într-un costum erotic şi cu o pereche de cătuşe în mână.
- Mrrr...pisi, ce ar fi dacă ţi-ai da prosopul jos şi ai veni aici lângă mine. spuse el cu o voce perversă.
Am făcut ochii mari. Făra a zice nimic, m-am întors o sută optzeci de grade şi-am întrat în baie închizând uşa în urma mea.
" Ce e în neregulă cu copilu' ăsta? De ce a organizat totul atât de...erotic. Dacă nu era în acel costum şi nu ar fi avut acele cătuşe cu puf probabil aş fi făcut ceva, dar oricum, mâine avem şcoală deci, fără chestii perverse."
Îl aud pe Jake cum bate la uşă şi mă strigă. Eu m-am aşezat pe marginea căzii gândindu-mă la ce ar trebui să fac.
- Mike, eşti bine? Deschide uşa. Haide.
- Lasă-mă, bolnav mintal ce eşti. Am crezut că nu ai să faci o asemenea tâmpenie.
- Nu-ţi plac lumânările şi petalele de trandafir?
- Nu...bine..într-un fel da, dar e prea ciudat. Plus că ai acel costum şi..cătuse. De ce naiba trebuia să ai cătuse?
- Am crezut că ar fi mai interesant. Adică sunt destul de erotice şi drăguţe. Au puf roz.
- Cam prea erotice. Mie nu-mi plac chestiile astea. Nu puteai să fii şi tu mai subtil? Ceva simplu.
- Credeam că o să-ţi placă să faci dragoste într-o atmosferă romantică. Am şi muzică ca în filmele de dragoste.
- Jake. Mâine începem şcoala. Nu vreau să merg ca ultimul gay pe holuri, să mă vadă toţi. Ştii, în caz că ai uitat nimeni în afară de amicii noștri, nu ştiu că suntem împreună.
- Ok, dacă nu-ţi place această atmosferă o să strâng. spuse el foarte trist, cred că plânge.
Din cameră se aud nişte clopoţei, iar când deschid uşa totul a dispărut, iar Jake stătea întins în pat cu spatele la mine. Nu vreau să-l supăr, dar chiar nu-mi place când întinde coarda.
Mă îmbrac în pijama după care mă aşez lângă el în pat. Nu a reacţionat. Mă simt atât de naşpa. S-a supărat pe mine.
- Jake?
- Lasă-mă în pace. spuse el rece.
- Îmi pare rău că te-am supărat. Doar că nu mă simt în largul meu cu toate aceste lucruri siropoase. Dacă nu ai fi făcut acea vrajă şi totul era normal poate am fi făcut-o, bine..dacă aveam şi curaj.
- Te iert, doar dacă îmi promiţi că săptămâna asta o facem.
- Nu pot să promit aşa ceva.
- Atunci nu te iert.
- Bine, nu-mi pasă. Nu mă ierta!
După asta nu am mai spus nimic. Ne-am culcat. Eu fiind pe partea dreaptă a patului şi el pe stânga, fiecare pe partea sa de pat.

BUNĂ LUME!! IATĂ ȘI PRIMUL CAPITOL DIN VOLUMUL DOI. SPER C-O SĂ VĂ PLACĂ ŞI...CRED C-O SĂ VIN CÂT DE REPEDE POT CU NEXT-UL.
DACĂ AVEŢI VREO PĂRERE DESPRE ORICE PUTEŢI SĂ-MI LĂSA-ŢI UN COMENTARIU. ŞI...SCUZAŢI GREŞELILE DACĂ SUNT.
VĂ PUP :* BYE