Demonii imperiali

34 9 0
                                    

           După Crăciun toată lumea era obosită. De două nopţi nu mai pot dormi. Sauron are oarecum dreptate..sunt un pericol. Dacă izbucnesc la şcoală sau în oraş, îi voi pune pe toţi în primejdie. Abia aştept să se termine anul să mă pot retrage, dar nu rezolv nimic cu asta.
           Stăteam în pat, privind culoarea tavanului şi gândindu-mă la cele întâmplate. Nişte zgomote venite de jos mă aduc la realitate. Cobor să văd cine e. Rămân surprins să-i văd pe părinţii lui Metis la mine în casă.
           - Bună ziua! îi salut pe cei doi.
           - Bună! zise o doamnă frumos îmbrăcată.
          Dacă nu ştiam că-s părinţii lui Metis aş fi zis că sunt nişte bogătani. La fel ca şi prietena mea, mama ei are ochii albaştri şi părul blond. Tatăl ei era mai rigid şi mai bine făcut, având o barbă care-i dadea un aer de şef.
          - Metis nu e aici momentan. A ieşit cu Lina şi Mewina la un suc.
          - E în regulă. Noi pentru tine am venit. zise tatăl lui Metis.
          - Pentru ce?
          - Consiliul vrea să te aducă înapoi pe Pământul de Mijloc. Trebuie să fii ţinut sub supraveghere 24 din 24.
          Părinţii fetei fac parte din consiliul de legi din Varda. E la fel ca şi guvernul la noi..doar că are un rang mai înalt şi o putere de conducere mai mare.
          - Dar nu am făcut nimic. Nu e corect.
          - Ne pare rău, Mike. Trebuie să respectăm regulile. spuse Marge, mama.
          - Eu nu plec de aici. M-am săturat să stau izolat de restul lumii.
          - Aşa e procedura. Aici pe Pământ tu nu ai făcut nimic, dar dincolo ai creat mari probleme. Cel mai rău lucru e acea molimă.
          - Faceţi o greşeală şi una chiar foarte mare. Eu nu am făcut niciun rău. Batress s-a întors şi vrea răzbunare.
          - Batress nu are nimic de a face cu asta. Ea zice că de la tine a pornit tot.
          - Ce?! Voi chiar aţi crezut-o?
          - A trebuit. Ea e stăpâna noastră.
          Mă priveau dubios. Ceva e putred aici. Stai puţin..părinţii lui Metis au luptat alături de părinţii noştri şi au murit. Dacă nu sunt ei domnul şi doamna Flew, atunci cine sunt?
          - Mike, vino cu noi acum! vocea lui Trevor se schimbase. Era mai sâsâită şi răguşită.
          Păşesc înapoi, privindu-i îngrozit. Ochii lor deveniseră roşii, iar dinţii foarte ascuţiţi. Fâşii de piele le cădeau, dezvelind cu adevărat ceea ce se ascundea sub aceasta.
          - Oo Doamne!!! zic panicat în timp ce urc scările.
          - Mike..vino..avem nevoie de tine!! se auzeau vocile lor în spatele meu.
          Închid uşa în urma mea. Bubuituri puternice începeau să se audă. Ce mă fac? îmi spun punându-mi o mână pe frunte. Acei demoni vor să mă ciordească şi sunt singur acasă..perfect. I-a stai..hmm..eu sunt mai puternic decât ei. Cred că aş putea să-i alung. Mă poziţionez în faţa uşii cu pumnii încleştaţi. Bun..concetrare, hai Mike, concentrează-te.
            Bubuiturile continuau. Mai era puţin şi uşa ieşea din balamale. Închid ochii, iar plutesc în întuneric, doar că acum nu sunt singur. În jurul meu roiesc zece simboluri, având fiecare o culoare distinctivă. Cele zece elemente. Cristalul din interiorul meu pulsa tot mai mult. O forţă mult mai puternică decât mine îmi ridică mâna stângă sus. Parcă prin vene voia ceva să iasă, căci urcă de-a lungul braţului. Tot ce vedeam erau nişte firişoare arginti care, odată ajunse în palmă se materializau într-o sferă albă de cristal. Mii de fiori îmi cutreierau corpul în acel moment. Cristalul pur din Erydanus! zic privind bila strălucitoare. Cele zece simboluri parcă erau atrase spre cristal, dar cum? Prietenii mei nu sunt în apropiere ca să le pot lua puterile.
          - Nu aşa funcţionează elementele. se aude o voce ca de zeu răsunând peste tot, dar nicăieri.
          - Cine a zis asta?
          - Eu sunt creatorul acestei sfere. Simbolurile din jurul tău sunt defapt elementele propiu zise şi vor să se întoarcă acasă.
          - Dar asta nu înseamnă că prietenii mei îşi vor pierde puterile?
          - Exact. Acesta este destinul Elementarilor. Fiind ultima generaţie..puterile voastre se întorc de unde au plecat.
          - Şi lucrurile cum vor fi după asta?
          - La fel ca înainte, însă tot ce aţi crezut voi va fi doar un vis.
          - Relaţia mea cu Jake, lupta cu Sauron, prietenii noi..totul va fi doar un vis?
          - Cel mai frumos vis. Îmi pare rău Mike.
          Lacrimile au început să-mi invadeze ochii curgând lin pe obraz. Nu vreau să renunţ la asta. Vreau ca totul să continue. Ţin la Jake, la famile, la prieteni, la tot din viaţa mea.
          - Şi dacă aceste simboluri se întorc acasă, înseamnă că totul se va termina?
          - Mike, e doar alegerea ta. Dacă se întorc acum în cristal totul se va sfârşi, iar dacă nu..acei demoni te vor lua şi nu vreau să mă gândesc la ceea ce-ţi vor face.
          - Alegerea mea..
          Închid ochii, gândindu-mă la tot ce s-a întâmplat. Fiecare moment din ultimii doi ani. Nu pot. E prea greu. Cel mai bine e varianta asta..
          Alte firişoare urcau spre cristal, de data asta având culoare albastră. Umărul mă ustura foarte tare. Simţeam cum cad în gol. Auzeam acea voce de zeu cum se îndeparta de urechile mele. Gata, până aici mi-a fost.
º•○●º•○●º•○●º•○●º•○●º•○●º•○●º•○●
           - Mike, trezeşte-te. se auzea o voce cunoscută.
           Deschid încet ochii şi-l văd pe Jake cum mă privea.
           - Jake?
           - Da. Hai, trezeşte-te odată!
           - Unde sunt? îl întreb privind în jur.
           - La tine acasă. Acum ridică-te. Azi avem multă treabă.
           - Dar..demonii.
           - Ce? Mike, cred că te-ai lovit la cap rău de tot. Pff..auzi..demoni. zise în timp ce părăsea camera.
           Nu mai înţeleg nimic. Erau acolo şi mai aveau puţin şi năvăleau înăuntru. Mike..cristalul. vocea aceea masculină se auzea în capul meu. Uită-te pe birou. Am făcut exact cum mi-a zis. Cristalul era acolo, dar cum? Când ţi-ai dat puterea, acesta nu mai avea niciun rost în trupul tău. Nefiind un Elementar şi-a luat forma originală. Mă întreb dacă, totul s-a terminat. Doar viaţa lor a luat sfârşit. E la fel ca Ying şi Yang, tu ţi-ai dat puterea, insă ei nu, dar pentru ei tot ce a fost înainte e doar un vis. Sper că mai pot repara asta. Nu vreau ca doar eu să ştiu tot ce s-a întâmplat. Oare pot să-mi reiau elementul înapoi? Poţi, dar demonii vor fi tot la uşă. Deci să înţeleg că această e o lume paralelă? Da.
           Vocea a dispărut încet. Am luat cristalul în mână exact cum o făcusem când pluteam în acel vid. Închid ochii, iar când îi deschid, bubuiturile reîncepuseră. Cristalul dispăruse, iar puterea de a controla apa reveni. M-am dus în faţa uşii. Un demon poate fi alungat în mai multe feluri, dar depinde şi ce tip de demon este. Aceştia doi sunt demoni imperiali, singurii care îşi pot schimba forma. Santa lucinda morte levare. Aceasta este una dintre incantaţiile pe care le poate folosi orice persoana aflată în situaţia mea.
          Rostesc incantaţia, emanând o lumină pură. Demonii de la uşă au scos un urlet oribil după care au plecat. Mersi că mi-aţi lăsat uşa aproape scoasă din balamale. Prin casă nu erau ravagii, deci trebuia doar să repar uşa. Nu-mi vine să cred! Au stricat clanţa. Perfect! Acum trebuie să dorm cu uşa deschisă să vină frigul şi să mă răcesc. Ce mai demoni..
   
          
          
      
          
         
            

Elementarii si Cheile din Erydanus- Vol 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum