Elementarii si Cheile din Erydanus- Vol 2

Cheile gemene

Perspectiva Cassandrei
Nu pot să cred că Mike a făcut acel lucru oribil. Totuşi, e de înţeles că nu a fost el atunci. Ochii săi erau foarte diferiţi. Aveau o combinaţie de roşu, albastru şi argintiu. Un alt lucru ciudat a fost când am încercat să-l salvez pe Jake, iar Mike s-a întors spre mine. În acel moment simţeam cum puterile se scurgeau din mine. În ultima perioadă s-au întamplat multe lucruri ciudate. După ce l-am părăsit pe Mike, ne-am mutat câte şase în casa lui Jake, a Linei şi a lui Megan. Din păcate, Adam nu-şi poate reveni de la apariţia tatălui său. Am stat de vorbă cu el, încercând să-l ajut în vreun fel.
Acum două zile mi-am adus aminte de povestea prinţesei din Erydanus şi de coroana găsită pe Tărâmul Întunecat. Chris a fost drăguţ şi mi-a înprumutat diadema.
- Pentru ce-ţi trebuie diadema? mă întreabă Chris.
- Mai ştii când Sauron şi-a luat tălpăşiţa de la bal? Sunt suta la suta sigură că i-a căzut ceva, dar nu am identificat acel obiect. După sunetul produs la impactul căzăturii părea a fi o cheie.
- Dacă stau bine să mă gândesc, am auzit şi eu un sunet asemănător. Crezi că, Sauron a găsit una dintre cheile din Erydanus?
- Nu ştiu, de aia am venit la tine. Oare nu există ceva, vreun indiciu sau o hartă?
- Acum că întrebi, am găsit de curând o scrisoare. Mi-a adus-o Flich, poştaşul dintre lumi.
S-a dus până în camera sa, de unde a luat o bucată de hârtie îngălbenită. O despătur citind mesajul.
Am scris această scrisoare pentru a vă informa că tătăl meu m-a pus s-o fac. Ceea ce vă voi spune este foarte important.
După cum bine ştiţi, războiul nu s-a terminat. Am fost trimisă aici pe Pământ pentru a împrăştia cele zece chei. Întunericul nu trebuie să pună mâna pe ele. O parte le-am ascuns şi pe Pământul de Mijloc. Odată ce întregiţi numărul cheilor, ataşaţile la diadema mea....nu mai pot să continui. Sunt pe urmele mele...vă rog, ajutaţi-ne!
Cu stimă, prinţesa Melinda
- Se pare că iar avem de umblat şi colecţionat. îi zic lui Chris îndoinid biletul.
- Cam aşa. Dar de unde începem?
- Eu zic să-i adunăm pe toţi şi după vedem.
- Când te referi la toţi, vorbești şi despre Mike?
- Logic. E prietenul nostru, chiar dacă ne-ar omorî. Avem nevoie de el.
- Bine..da' îl chemi tu.
- Ok.
Chris s-a dus după ceilalţi, iar eu după Mike. Trecuse ceva de când nu l-am mai văzut. Mă întreb ce face. Îmi e super dor de el. Sun la sonerie, iar în uşă apare Mike.
A venit să-mi deschidă poarta poftindu-mă înăuntru. Mă aşez pe canapeaua din sufragerie, iar el lângă mine.
- De ce ai venit aici? mă întreabă cu o voce răguşită.
- Am găsit scrisoarea prinţesei din Erydanus şi am decis că trebuie să te anunţ. Avem nevoie de tine.
- Vrei să zici că ai nevoie de mine, altfel nu veneai doar tu aici.
- Cam aşa. Uite..te rog să vii cu mine. De când te-am lăsat singur ai slabit, nu mai mergi la şcoală, nu ieşi din casă. Mike, tu nu eşti aşa.
- De acum sunt. Cassie, mersi că ai venit la mine..apreciez, dar nu mă mai întorc în grup. Poţi să pleci şi ia şi cheiţa asta.
Îmi întinde o cheie total diferită. Avea ramificaţii în formă de aripi şi-n mijloc o piatră strălucitoare.
- Asta îi ce cred eu că e?
- Da. A scăpat-o Sauron la bal.
- Mike, eşti grozav. Avem una din cele zece chei. Dar, Sauron, a scăpat-o intenţionat sau a vrut ca tu s-o iei?
- Nu ştiu..oricum, de când o am s-au întâmplat multe chestii ciudate.
- Cum ar fi?
- Am aflat că aceste chei au puterea de a-şi exercita puterile. Fiecare are o anume putere, iar aceasta poate aduce spiritele întunecate.
- Ok..deci vrei să spui că locul ăsta e bântuit?
- Cam aşa. Se potriveşte cu orice încuietoare din casă..probabil din cauza asta am adus anumite spirite. Ştiu cum se folosesc.
- Înţeleg. Mai e bună în afară de a aduce spritele?
- Nu cred. Eu am doar cheia asta. Celelalte..le simt în apropiere, dar totul e în ceaţă.
- Cum adică?
- Habar nu am. Pur şi simplu le simt energia. Sunt ca nestematele de anul trecut. Ori e din cauza cheii..ori din cauza cristalului pur. Adică, cheile sunt concepute pentru elemente, nu?
- Aşa e. Mike, avem mare nevoie de tine. Poţi să le găseşti repede.
- Bine. Să zicem că le găsim şi după? Toţi mă veţi da la o parte din cauză că v-aş putea face rău.
- Eu nu te-am alungat. Restul grupului a făcut-o. Tu eşti ca fratele meu mai mic. Chiar mi-a fost dor să vorbim.
- Mersi. Sper că totul va fi bine. Ştii ce? O să vin cu tine, dar n-o să-i bag în seamă.
- Perfect. Acum haide, mă aşteaptă de juma' de oră.
Am părăsit casa în grabă. Deja Cassie a primit două apeluri de la Valentina. Alergam cât ne ţineau picioarele până la casa lui Jake, care se afla în cealaltă parte a oraşului. Când am ajuns ne-am tras puţin suflul. Cassie intră pe poartă, iar eu în urma sa. Nu voiam să dau nas în nas cu unul dintre ei aşa că am stat ascuns după Cassandra.
Păşeşte înăuntru salutându-i pe toţi. Jake şi Lina au venit cu tot felul de întrebări stupide. Când m-au văzut au amuţit instant. Jake mă privea dispreţuitor.
- Ce caută el aici? zice plin de ură.
- Eu l-am adus. Ne poate ajuta să găsim cele zece chei din Erydanus. Doar prinţesa acelui tărâm ştie cum s-o alungăm pe Batress. Tot ea poate călătorii între lumi ajutându-i pe fiecare. Vom putea ajunge în lumea zeilor şi să ne recuperăm părinţii.
- Prea bine. Dar cum ne poate ajuta?
- Sunt conectat la toate cheile. Cristalul pur din mine mă ghidează în fiecare loc în care sunt ascunse. Avem o cheie. Sauron a scăpat-o când a plecat de la bal. îi explic lui Jake.
Ne-am aşezat la masa din living. Majoritatea stăteau crispaţi, de parcă i-aş omorî. Toţi aşteptau "minunea".
- De ce nu se întâmplă nimic? întreabă Chris privind în jur.
- Nu ştiu. De obicei le simţeam. Sunt zile când semnalul lor e foarte slab. E ca pulsul inimii. Tre' să mă concentrez. le zic închizând ochii.
Au aşteptat timp de zece minute şi nimic. M-am plictisit. Totul era atât de rece. Întuneric şi frig. Peste tot era doar negru. Aveam ochii deschişi. Nu-i puteam vedea pe ceilalţi, nu mai eram în casa lui Jake. Pluteam într-un vid fără speranţe. O lumină mică îmi apare în faţă. Mă îndrept spre ea, dar cu fiecare pas pe care îl făceam acea strălucire se îndepărta.
Renunţasem. Deschid ochii brusc văzându-i pe ceilalţi stând lângă mine.
- Deci? Ai aflat ceva? mă întreabă Cassie.
- Era o lumină care se tot îndepărta de mine, dar ştiu sigur că sunt două. Unite sunt mai puternice.
- Să înţeleg că nu ştii unde se află aceste chei. zise Connor ofticat.
- Le simt, dar pulsul e slab. Nu pot să le detectez. Am nevoie de mai multă putere.
- Stai aşa. Nu îmi dau puterea. Cine ştie ce ai putea să faci. se revoltă Adam.
- O să vă redau puterile, promit.
- Eu ma bag. zise Cassie. Cine e cu mine?
Valentina, Eleanor, Chris, Connor şi Megan au ridicat mâna. Ceilalţi s-au ridicat de la masă, dându-se la o parte. M-am uitat la prietenii mei după am acţionat. Puterile lor erau absorbite în interiorul meu. Mă simţeam super bine. Deţineam controlul a şase puteri din zece. Închid din nou ochii concentrându-mă. De data asta mă aflam la muzeu, în faţa expoziţiei de artefacte antice. O briză uşoară mă conduce până la o statuie a unui rege. La brâu avea cingătoarea de aur şi un lanţ cu chei. Cheile! exclam în gând. Imaginea se distorsionează, readucându-mă la realitate. Respir greu după mica călătorie. Le înapoiez puterile prietenilor mei, urmând un moment de linişte.
- Ai aflat ceva? rupe tăcerea Megan.
- Două chei se afla la brâul regelui Trinamus. Haideţi la muzeu.
Am ieşit în grabă din casă spre staţia de autobuz. Ne-a dus până în centru chiar în faţa muzeului. Azi fiind sâmbătă era multă lume pe acolo. Ne-am îndreptat spre "zona Antichităţi " într-un mod civilizat să nu atragem atenţia paznicilor. Nu pot să cred c-o să furăm dintr-un muzeu.
Aici nu erau mulţi oameni, dar camerele mergeau mereu, aşa că a trebuit să folosim magia. Eu si Cassie am rostit în şoaptă Lumio transpalensis. Ceilalţi ţineau de şase până luam cheile. Statuia avea vreo trei metri înălţime şi se afla în mijlocul sălii. Levitatum corpulis. Ne-am înălţat uşor până la brâul regelui luând cele doua chei. Erau atât de asemănătoare. Singurul lucru care le diferenţia era culoarea, una era argintie, iar cealaltă aurie. Ne revenim la normal alăturându-ne amicilor nostri.
- Cassie, cred că aceste chei sunt făcute pentru voi. îi spun fetei în timp ce studiam cheia din mâna mea.
- Eşti sigur?
- Da. Amândouă au un fel de ceas, timp şi spirit, se bazează pe durata vieţii. Deci, cea argintie e a ta şi cea aurie a lui Connor.
- Hmm..da' nu cred că sunt ale noastre.
- Ai încredere. Plus că talismanele voastre au aceleaşi culori. Ce alt motiv vrei?
- Ok..bine zis.
- Avem trei din zece. Sper că Sauron nu le caută cumva. Nu are ce să facă cu ele dacă nu are coroana.
- Nu fi atât de sigur. Nimeni nu ştie de ce e capabil Sauron. Acum că s-a întors Batress ne va fi mai greu. Mai lipseşte să se întoarcă şi Serpentiah, că atunci chiar ne-am ars.
- Da..ai dreptate. Da' hai să lăsăm asta acum, mai e puţin şi vine Crăciunul.
- Vai! Am uitat complet de el. Oare mai facem chestia cu cadourile?
- Da. Însă eu nu cred că mai sunt bine venit, deci..faceţi fără mine.
- Mike, nu spune asta. O să îţi iau eu un cadou. Ai fost de mare ajutor azi şi vei fii în continuare.
- Ok..dacă tu zici.
Cassie m-a condus până acasă după s-a întors la ceilalţi. Din nou singur..eh nu chiar..am uitat de acele spirite..ugh..