Dragoste şi suferinţă

Capitol bonus

- Tati, uite ce am primit de la mătușa Lissa. Este o prințesă, exact ca mine!

- Exact ca tine, iubita mea!

Stăteam pe canapeaua din living, încercând să urmăresc meciul, dar râsetele micuței mele nu mă lăsau să mă concentrez. O mână caldă se odihnește acum pe umărul meu. Mă întorc și o văd pe Lissa zâmbindu-mi. O îndemn să se așeze pe locul de lângă mine, apoi îi zâmbesc cald.

- Micuța asta are energie, nu glumă! spune Lissa, ajungând ca amândoi să râdem.

Își pune capul pe umărul meu, meditând. Lissa este singura mea prietena și am început să fim din ce în ce mai apropiați după tragedia de acum zece ani. M-am mutat mai aproape de casa Lissei, doar să ne putem vedea mai des.

- Ai reușit să uiți? mă întreabă oftând.

- Nu, niciodată nu o să uit. Îi răspund, analizând atent covorul albastru.

- Nici eu, îmi mărturisește.

***

- Tati, grăbește-te, o să întârziem la film! mă strigă prințesa mea din living.

Cobor scările și o văd îmbrăcată într-o rochiță roz cu o pereche de sandale asortate. Era atât de frumoasă și firavă, cu acel păr buclat blond și ochii atât de mari albaștri. Arată exact ca o prințesă, sau cu Elsa, din Frozen. Filmul la care sunt forțat să mă uit în seara aceasta.

- Vino, prințesă. Îi spun, luând-o în brațe și ieșit din casă.

O pun pe prințesă pe locul din spate a mașinii mele, iar eu ocup locul șoferului. Stăteam cu mâna pe volan și așteptăm să aud acele cuvinte magice pe care le auzeam de fiecare dată înainte să pornesc mașina, dar întârziau să apară. Mă întorc nedumerit în spate și mă uit la ea.

- S-a întâmplat ceva, dragă? o întreb privind-o curios.

- Nu, dar o așteptăm pe mami! spune uitându-se spre casa noastră.

- Mami nu o să apară, dragă.

- De ce? mă întreabă dezamăgită.

- Pentru că mami este plecată, iubito!

Citesc pe fața ei o dezamăgire imensă. Mă durea sufletul să o văd așa, dar nu puteam să fac nimic. Eram incapabil în acest moment. Deși are doar șase anișori, știe că mama ei nu mai este cu noi. Eu și Annet ne-am căsătorit acum șapte ani, iar Dumnezeu ne-a binecuvântat cu o mică prințesă. De când am văzut-o, în prima ei zi pe pământ, am știut că numele ei v-a fii Caliopia, micuța Callie.

Când fetița noastră, a mea și a lui Annet, a făcut un anișor, am vrut să-i fac o surpiză ei și mamei ei. Eram plecat de o săptămâna din țară din cauza serviciului. M-am gândit să fie o surpiză, așa că m-am întors exact de ziua ei, pe nouă august, mai exact. Când am ajuns acasă, era sâ fac infarct când mi-am găsit soția cu un coleg de serviciu în pat.

Mi-am luat fetița și am mers la Lissa. Ne-a primit cu brațele deschise, având în vedere că stătea singură pe atunci. Am stat la sa până am văzut că vecinul ei voia să vină casa, așa că am cumparat-o eu. Micuța Callie era fericită că stăteam atât de aproape de mătușa sa, Lissa. I-am explicat fetiței mele că eu și mama sa nu ne mai înțelegem, apoi am băgat divorțul.

Acum, sunt singur alături de fetița mea. Lissa și logodnicul ei ne mai fac din când în când vizită, iar uneori mai dorm la noi. Mă înțelegeam bine și cu Noah, viitorul soț al Lissei. Suntem ca doi frați.

- Scuze de întârziere, spune Lissa trântind ușa mașinii mele.

- Nici o problemă. Putem porni? o întreb pe prințesa din spate.

- Să pornim atunci! îmi răspunde.

- Cum ordonați, prințesă! îi spun făcând-o să chicotească.

Ajunși la cinema, luam biletele și intrăm înăuntru și ne așezăm în primul rând, la rugămintea micuței Callie. Eram atât de fericit când o vedeam zâmbind. Făcea să salte inima în mine de bucurie. Sentimente ce doar o singură persoană a mai putut să le trezească. Marea mea iubire, Callie. După ce ea a murit, am început să beau și să fumez, sperând că așa am să scap de toată suferința pe care o simțeam. Mergeam în fiecare zi la mormântul ei, beat, și vorbeam cu ea de parcă era chiar lângă mine.

- Te simți bine? mă întreabă Lissa, scoțându-mă din tranșă.

- Mă plimb prin amintiri, îi raspund sincer.

Între mine și Lissa nu existau secrete, pentru că nu își aveau locul. Mereu am fost sincer unul cu altul, iar după pierderea prietenei ei, la fel ca și mine, Lissa a fost distrusă. Amândoi eram la fel de distruși psihic. Callie, atât pentru mine cât și pentru Lissa, a fost ca un înger și este în continuare. Niciodată nu am reușit să o uit și nici nu voiam asta. Callie v-a face mereu parte din sufletul meu, iar inima mea este împărțită în două. O parte este locul în care se află Callie, iar de acolo nimeni o v-a scoate vreodată. Iar cealaltă parte, o ocupă în întregime micuța mea.

- Tati, mi-e somn. Putem să plecăm? mă întreabă prințesa.

- Sigur dragă, vino! o iau în brațe și o duc spre mașină, cu Lissa pe urmele mele.

- Olaf e un om de zăpadă drăguț! spune Lissa făcându-mă să râd.

- Da, ai dreptate.

***

Era în jurul orei 21:30, iar eu nu aveam somn. Eram în biroul meu, uitându-mă la pozele cu Callie și mine. Era atât de frumoasă. Îmi era dor de zâmbetul ei. O bătaie puternică în ușa de la intrare mă face să tresar. Bag pozele în sertar și ies din birou, înaintând spre ușă. O deschid încet și o zăresc pe Lissa plângând. Era distrusă.

- Lissa, ce s-a întâmplat?

- A plecat! spune plângând.

- Cine? întreb nedumerit.

- Noah. Mi-a lăsat un bilet spunându-mi că nu vrea să se căsătorească, deoarece nu este pregătit. A plecat, Eddie. El chiar a plecat!

- Calmează-te! Micuța Callie doarme. Vino pe canapea.

Ne punem pe canapea și o strâng în brațe. Era prietena mea și nu puteam să o văd așa. Niciodată nu m-am gândit la Lissa mai mult decât o prietenă și nici ea la mine. Eram ca niște frați și nu voiam să ne stricăm prietenia. O iubeam ca pe o soră și o protejam atât cât pot.

- Mătușa Lissa, ce s-a întâmplat? se aude vocea micuței care își freca obosită ochii.

- Nimic iubito, mătușa e doar puțin supărată. Îi răspunde Lissa.

- Prințesă, mătușa Lissa v-a sta cu noi de acum înainte. Doar noi trei! îi spun punând-o pe piciorul meu.

- Mă bucur, spune zâmbind.

Nu puteam să o las pe Lissa să stea singură în halul acesta, așa că eram fericit să stea aici, cu mine și micuța Callie. Le strâng pe amândouă la piept și îmi dau drumul la voce.

- De acum, noi trei suntem o familie. Cea mai fericită familie!

Surpriză! M-am gândit să vină moșul și să vă fac un capitol bonus, unul cu happy-end. Sper să vă placă. Vă doresc sărbători frumoase tuturor și un an nou mai bun. Pupici.