Nu ma intorc acasa

180 21 0
                                    

-Pot sa innoptez la tine? intreb concentrata in podea ca sa nu atrag atentia cat este de frumos, si mai ales acum cand sentimentele sunt incurcate in bostan.

-Desigur, spune si imi ia valiza. Eu am apartament mare si nu imi vei incurca. Poti macar si toata viata aici sa traiesti, spune acesta si imi ia valiza din maini ducand-o spre o camera din coltul apartamentului.

Intru in incaperea destul de spatioasa si luminoasa.

-Mie pentru o noapte si dupa imi voi cumpara un apartament aici, am pe card destui bani adunati. Nu ma intorc acasa, aceea deja nu e casa mea.

-Vrei la club? ma intreaba brusc. Seara aveam planuri sa ma veselesc si din cunoscuti in oras te am pe tine doar de varsta mea.

-Ok... Unde e baia? Vreau sa-mi fac o baie sa ma linistesc de la intalnirea groaznica. Mama se casatoreste pe tatal meu ce a lasat-o cand era insarcinata. Ei se compoarta de parca totul e bine, el pana la magazin a fost si a uitat sa se intoarca.

Ma duce la usa baii si imi da doua prosoape dupa ma lasa singura in baie. Pornesc apa si incep sa ma dezbrac incet. Ma examinez in oglinda observand numeroase vanatai. Imi desfac bandajele si observ ca mainile imi sunt pline de sange uscat. Imi desfac parul si ma pun in cada fierbinte. De la apa fierbinte parca dispar unele vanai dar cand scot la suprafata apei partea corpului, nici o diferenta. Dupa o ora ce ma relaxez ies din aburii fierbinti. Imi invalui parul intr-un prosop iar cu altul imi invalui corpul cat ma strans. Baia este in coltul apartamentului. Va trebui sa merg prin tot apartamentul ca sa ajung la camera mea. Urasc asa momente... Dupa 5 minute de examinare a mainilor pozitionate pe manerul usii deschid usa si cu mersul rapid incerc sa trec neobservata pe langa Jerome ce sta la televizor. Picioarele mele inca ude si podeaua de lemn lusuios, sunt doua lucruri periculoase pentru viata mea.

-Vei cadea cu asa tempou de mers rapid, spune si neatenta de mine se impiedica si cade jos. Zis si facut, chicoteste.

Ma ridic si il privesc infuriata.

-Peste o ora ne pornim la cucerirea cluburilor Gothamului, spun si trantesc usa camerei.

Ma trezesc de la desteptatorul de la telefon ce rasuna pana in adancul creierului. Sting si observ ca ma aflu pe o canapea neagra de piele din mijlocul salonului unui apartament de doua etaje necunoscut. Pe alta canapea din fata mea sta Jerome, mai bine spus este pe jumatate pe canapea si jumatate pe podea. Ma ridic ametita si ma uit imprejur. Nimic nu tin minte. Pe masa sunt niste documente. Dupa minute intregi de revenire in sine iau foile si incerc sa citesc.

-Este apartamentul meu? intreb mirata si Jerome un pic chitaie de durere. Eu nu am crezut ca am atati bani, abia acum observ ca imi este un pic ragusita vocea.

-Tu ai mai mult de un miliard. Aveai, spune Jer' astupandu-se cu perna pe cap.

Ma ridic sa dau perdelele la o parte. Soarele ma orbeste pe cateva clipe.

-Etajul cincizeci si cinci, serios?! tip si dupa tresar la fel ca si cadavrul de pe canapea. Daca se strica ascensorul?

-Te cobori sau ridici pe scari, logic...

-Cincizeci si cinci de etaje? Mai usor este deodata de amputat picioarele decat sa urci atatea etaje.

-Tu ieri te-ai urcat toate cincizeci si cinci si ai spus ca e usor, se aseaza mai comod tinand mana in drept cu soarele ca sa nu il orbeasca.

-Scuze, eu nimic nu tin minte din ziua de ieri inafara de prima parte a zilei.

-Eu in ceata tin minte cateva momente ce le-am zis numai ce.

Ma suna telefonul. Mama.

-Raspunde-i, ea toata noaptea te suna pana ce nu ai pus sa nu te sune nimeni pana la zece dimineata. Acum este douasprezece. Mergem dupa ceva mancare si in acest timp vei vorbi cu ea.

Bem pastile ce ne va usura mahmureala si ne cautam ochelarii ce dupa spusele lui Jerome i-am luat cu noi. Imi pun ochelarii de soare ce stau pe masuta si cand ma suna a doua oara ii raspund.

-Helly, unde esti? De ce nu raspunzi la telefon? Imi fac griji! Unde iti sunt lucrurile si de ce mama dracului tu m-ai facut ieri sa rosesc. Tatal tau este un om destul de bun si...

-Asculta, spun trecand drumul cu Jerome, eu nu mai am ce trai cu tine. Sunt deja mare. Vrei traieste cu el, daca te fac sa rosesti atunci pentru iti trebuiesc? Eu nu ma mai intorc inapoi. Deja am apartament si... Si totul este excelent in viata mea fara tine. Iti inchipui, eu pot trai fara a te implica tu cu sfaturile tale stupide.

In cealalta parte a receptorului este liniste un timp. Jerome ia un carucior pentru producte si scot ochelarii sa privesc un detaliu la inghetata dupa pun pe nas inapoi ochelarii ce ma protejeaza de la orbire de la lumina puternica, foarte puternica.

-Helly, eu nu am crezut ca...

-Nu imi spune Helly!

-Helly, sopteste Jerome si eu il imping cat timp se rade de mine.

-Helena Kyle-Wayne, noi trebuie sa vorbim si sa luam decizia impreuna.

-Eu nu am despre ce vorbi, casnicie fericita. Poti socoti ca de ieri tu nu mai ai fica, tu ai sot.

Inchid mobilul si arunc in carucior niste cipsuri. La casa platesc cu cardul, iau un pachet de tigari si pun pe banda de producte.

-Ai 18 ani?

-Da, spun repede si clar.

-Poti sa-mi dovedesti aceasta?

Imi dau ochii peste cap.

-Cum? Sa iti zic anul nasterii sau crezi ca port cu mine toate documentele tot timpul? Alo, eu aproape tot timpul aici cumpar produse si deja ar trebui sa ma cunosti ca cumparator permanent de tigari.

Imi bate tigarile si Jerome ia sacosele cu cumparaturi. Imi aprind o tigara si cu greu dau aburii afara.

-De cand tu fumezi?

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

-De cand tu fumezi?

-Demult, de cand am inceput intensiv sa ma ocup cu aceasta afacere criminala, am tigara electronica dar cateodata ma infrupt cu simple. Desigur ca nu des dar nici o data in an. Tu cu ce esti pacatos? Nu te-am vazut omorand, nu fumezi dupa cate se pare, bei dar in norma, nu violezi fetele bete si nici macar nu esti nebun ca o parte din familia ta.

-Eu in London omoram oameni, cateodata fumez dar doar cand sunt enervat...

-La fel ca mine.

-Eu si Lucy am copilarit la matusa noastra pana la sapte ani si dupa mama ne-a luat la ei. In mine au vazut capacitati si m-au trimis in London sa invat, Lucy ramanand aici la fel ca surioara Rose ce era cu un an mai mica.

-Atunci am facut cunostinta cu Lucy si Rose, la ore unde ne uram unele pe altele, insa cand am venit la voi acasa ca mama era plecata, ne-am imprietenit strans, pacat ca dupa cateva luni Pinguin m-a luat sa ma antrenez vazand potential mai mult in a face rau oamenilor. Ne vedeam rar.

Ajungem langa zgarie nori unde este apartamentul meu si arunc tigara la gunoi.

-Nu iti sta bine sa fumezi, spune langa usa cladirii.

Ascensorul este liber si mergem cu el mai usor. La o treime din drumul ascensorului da jos sacosele si se apropie de mine. Ma dau in urma pana ce nu ma lipesc de peretele ascensorului. Jerome a oprit din mers ascensorul si nimeni nu il poate opri pe el. Se pare ca m-am facut alba la fata.

-Jerome...

-Helena...

Imi da o suvita peste ureche si dupa secunde lungi unde ascultam respiratiile unui altuia la o distanta minima acesta ma izbeste de perete mai tare sarutandu-ma flamand.

Gotham Volumul Nr.IUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum