Viața este oribilă.Lumea e oribilă.Sau cel puțin așa credea Song Hee Byeol,o fata care suferea de bipolaritate.
Avea 7 ani când a descoperit aceasta boală psihică.Familia ei,s-a temut atât de tare de ceea ce ar putea să facă,încât a părăsit-o intr-u...
Mă simt prost.Ma simt atât de josnic.L-am sărutat.Si-a recunoscut sentimentele pentru mine,dar,eu am dat cu piciorul la tot ce putea fi intre noi. Aproape tot.Imi șterg rapid lacrima de pe obraz,îmi dau una puternic peste față, apoi mă îndrept cu pași repezi spre actuala mea cameră. Pun mana pe clanța,dar nu sunt in stare sa o deschid. -Aisss, Byeol,ce e cu tine? șoptesc. Apăs pe clanța.Nu se uita la mine,doar sta întins pe pat.Un pas,doi,trei.Imi iau avânt și sar peste el în pat. Avea fata roșie, obrajii uzi și lacrimi în colțurile ochilor. -De ce plângi?îl întreb eu cu o voce șoptită. Nu îmi răspunde,s-a supărat pe mine. Mă uitam la el cu o privire neputincioasă,încercând cumva sa îi cer iertare. E prima oară când mă simt prost pentru ceva. E prima oară când îmi vine să plâng pentru că am rănit sentimentele cuiva.Pana acum eram genul ăla de persoana : "Te-ai supărat?I don't give a fuck."dar acum,e diferit.E singura persoana pentru care as plânge non-stop,deși nu suntem nici macar prieteni. -Suga... -Doar taci!îmi spune acesta pe un ton acid. -Dar...eu te i- -Nu o spune.Nu vreau să o spui.Stiu că nu mă iubești nici macar pe jumătate din cat o fac eu.Tu o faci doar din milă,sau ca să nu îmi rănești sentimentele,mi-o taie rapid. -Nu e adevărat,spun și ma așez de-a dreptul în poala lui. Nici nu mai stau sa găsesc un argument,ci pur și simplu îl sărut.Il trag mai aproape de mine,și mă desprind din sărut, șoptindu-i la ureche: -Asta îți demonstreaza cat de mult te iubesc? Pot sa jur că a rânjit in colțul gurii. I-am șters lacrimile,apoi l-am îmbrățișat strâns. Era cel mai frumos sentiment pe care l-am simțit vreodată. -Imi place cum din băiatul ăla arogant și rece,te transformi in băiatul ăsta sensibil,atât de vulnerabil. -Esti singura care,până acum,m-a făcut să simt așa ceva. -Atunci...ar trebui să mă consider specială?spun și zâmbesc.
Și am ajuns iar în starea aia de fericire tristă.Iar starea aia in care râd plângând. Inima îmi spune:"Iubeste-l!", rațiunea îmi spune:"Fugi.Fugi cat te țin picioarele și nu te uita in urma.O să își bată joc de tine.El nu te iubește." Și iar nu știu ce să aleg.Vocile din capul meu se cearta,iar eu,stau ca un copil mic,neajutorat,in fața "părinților "mei,care duc un război de dominație. De ce îl iubesc?Nici eu nu știu.De ce m-am îndrăgostit chiar eu de cea mai rece persoana pe care am întâlnit-o?
Hmm,starea de acum îmi dă o idee nemaipomenita de versuri. Sar din pat și îmi caut in valiză caietul și pixul,mă așez în fund,pe jos și încep să scriu pe foaie cuvinte de genul:iubire, suferință,lacrimi,durere. Apoi ideile curg lin pe foaie:
Privește-mi pleoapele greoaie atârnate de lacrimi Inima-mi plânge amarnic trecută prin patimi Vorbele tale lasă urme de gloanțe rusești Nu poți păși în față dacă în spate privești M-ai tocit, măcelărit fără milă, fără suflet M-ai lăsat să zac aici fără urmă de zâmbet Am ajuns să visez și atunci când nu dorm Pot sa îți spun sincer că am nevoie de somn Stau cu katana în teacă ca un samurai vigilent Să mă apăr de atacuri sufletești, chiar tre' să fiu mai atent Am avut de ales,și te-am ales pe tine Am ales greșit,m-am depărtat,poate asa-i mai bine. Te rog să mă ierți,te rog nu mă uita Pășesc,privesc in fața,nu stau in urma mea Trecutul a trecut,tu fa-ti un viitor Dar nu uita de mine,un simplu om trecător. Și poate-asa a fost sa fie,sa ne iubim,sa ne uitam Și poate așa a fost sa fie, pentru"noi" sa nu luptam Îmi pare rău că n-am putut fi ceea ce-ți dorești Și poate că tu așteptai omul perfect,scos din povesti.
Bine,avea mai mult aspectul unei poezii,dar asta mi-a trecut prin minte.Daca mă mai chinui puțin la versuri poate ieși o piesa pe ritmuri de rap.
-Ce e asta?intreabă Yoongi. -Versuri,spun sec,și îi iau foaia din mână. -Da-mi sa vad!mă îndeamnă el. -De ce as face-o? întreb eu.Ce primesc la schimb?
Proasta întrebare.Cea mai proasta întrebare ever. -Nu vreau nimic la schimb,spun și mototolesc foaia, o arunc în coșul de gunoi,apoi intru fulger în baie.
*Suga*
Aștept ca Byeol sa intre in baie,apoi mă duc val-vârtej spre coșul de gunoi de unde scot hârtia. Îmi mijesc ochii la cuvintele scrise pe foaie,deja imaginându-mi o melodie reușită. Când Byeol se certase cu Haneul,m-am dus în camera și am scris niste posibile versuri. Acum îmi dau seama că cele două ar alcătui un cântec genial.Am putea face un duo de rap.Ar fi super! Compun repede linia melodică la pian,apoi o mai modific pe ici-colo și am făcut o piesa de nota 10! Suga,genius.
Byeol iese din baie doar cu un prosop pe ea.Nu te holba,nu te holba! -Ămm,mi-am uitat hainele...spune ea evident rușinată de situație. -Ămm,da..spun eu și îmi musc buza, privindu-i corpul ud.Ce seamănă cu sor'sa!
Își lăsă capul în jos,și merge atât de repede înapoi spre baie,încât prosopul cade.Din nefericire nu am văzut nimic,căci a intrat prea repede în baie. Abia aștept să vadă ce am făcut!
După 5 minute iese îmbrăcată și se scuza pentru mai devreme,deși nu înțeleg unde a greșit. -Vreau să îți arăt ceva,spun absent. -Mhm?spune și își întoarce privirea spre mine.
I-am arătat în detaliu piesa si linia melodică. -Min Yoongi! Mi-ai invadat intimitatea și ai făcut toate astea?!spune pe un ton nervos. -Aaaahh... -O ador!spune și mă ia în brațe,apoi mă sărută scurt pe buze. -Mhm,ar trebui să scriu versuri mai des,zic iar aceasta râde. -Dar nici macar nu suntem împreună...spune ea aproape șoptit. -Serios?Nu suntem?spun și ma apropii periculos de mult de ea. O sărut, muscandu-i buza inferioara,aceasta gemând ușor.Cobor spre gat,unde îi las un semn vinețiu.Un semn, două,trei. -Acum suntem împreună,ii răspund și zambesc pervers.
Hei baa!!Va mulțumesc mult pentru suportul oferit.Incerc sa postez cat mai mult,mă mai chinui și cu versurile,care îs originale,darr *mereu exista un dar* am evaluările,teste că nu avem note,teze și pla mea. Deci -fara deci- vă mulțumesc enorm de mult.M-am trezit azi de dimineață și am intrat pe Wattpad,și am văzut asta:
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Aproape am căzut din pat când am văzut smrr!! Is așa fericită,și deși nu e mult,sa fii 547 in fanfiction e ceva,având în vedere că am cartea in 15 capitole. Va iubesc,îmi vine să vă iau pe toți acas'. Pupic cu sclipic de la mineeee.
