A doua zi, totul a mers conform planului. Emily a venit devreme la mine, am montat camera și am încercat să o a ascundem cât mai bine posibil. Aveam totuși emoții cu privire la asta, sperând să nu mă supravegheze tipul acela în timp ce făceam asta. Camera era conectată la laptopul meu, așa că atunci când am plecat la servici împreună cu Ems, chiar mi-am făcut speranțe că voi găsi totuși un indiciu atunci când mă întorc acasă.
Mi-am pus șorțul si mi-am inceput treaba. Azi, Derek nu venise deloc. Îl văzusem doar afară, în fața cafenelei, vorbind din nou la telefon, dar nu intră. Îmi dădeam seama că mă evită și mă luptam cu mine însămi ca să nu insist asupra acestui lucru.
Dupa ce am terminat tura, am mers acasa cu Emily, ca de obicei. Palmele îmi erau transpirate și aveam emoții atât de mari încât mă bâțâiam întruna pe scaun.
- Calmează-te, va fi totul bine, îmi spuse Ems.
- Dacă ar fi așa ușor, am pufnit eu.
Dar era ceva nu era în regulă. O masina argintie era parcată in fata casei. Emily ma privi intrebator iar eu doar am dat din umeri. Nu așteptam vizitatori și sinceră să fiu, gândul acesta mă speria puțin.
- Vrei sa intru cu tine? Ma intreba.
- Da, te rog.
Ezitam cât mai mult să mă dau jos din mașină și să intru în casă, dar tot am făcut-o. Pe lângă faptul că aveam emoții din cauza acelei camere, acum mai era și această persoană neinvitată. Aproape că nu-mi mai simțeam picioarele și abia puteam merge, iar când a trebuit să deschid ușa, mâinile îmi tremurau atât de rău încât a deschis-o Emily în locul meu.
Nu era încuiat. Îmi amintesc că încuiasem ușa de dimineață, când am plecat.
Pe hol nu era nimeni și nu era nimic spart sau care nu era la locul său. Dar atunci cand am intrat in bucatarie, am vazut o fata destul de draguta,cu ochi caprui ,par saten ,lung si drept,privindu-ne speriată.
Zâmbi timid, în timp ce eu o priveam confuză.
- Cine ești? Și ce cauți aici?
- Serena, zise ea, zâmbind cât mai mult, sunt Amalia. Verișoara ta. Știu că a trecut mult timp dar... nu-ți amintești de mine?
- Nu. Cum ai intrat în casa?
- Cu cheia de sub ghiveci, spuse zambind în continuare. Acolo o lăsau unchiul și mătușa de obicei deci...
- Ce cauți aici?
- Am fugit de acasă. Îmi pare rău, aveam probleme și nu aveam unde să merg... și știam că aici nu mă vor căuta.
Am încercat să ignor ultima parte, deoarece era dureros de adevărată. Emily stătea tăcută lângă mine, analizând-o pe fată. Sincer, nu mi-o aminteam. Se poate să ne fi întâlnit dar asta fost cu mult timp în urmă, fiindcă rudele nu cred că le uiți atât de ușor.
- Știi, dacă mă gândesc mai bine, chiar îmi amintesc de tine, zise Emily. Dar au trecut mulți ani de când te-am văzut ultima dată. Ce s-a întâmplat cu tine?
CITEȘTI
The criminal
Mystery / Thriller*Povestea continuă cu partea a 2-a* Ce se întâmplă atunci când părinții tăi mor și nimeni nu știe cum și de ce, iar tu ești trimisă la orfelinat? Dar când te îndrăgostești de persoana nepotrivită și totul începe să fie un haos? Răzbunare, e tot ceea...
