Infractorul

Capitolul 15

     Noaptea se lăsase peste plajă și peste întregul oraș. O noapte liniștită cu un cer îmbelșugat de stele la care Manu și Jade priveau întinși pe o pătură subțire, lângă un mic foc de tabără. Unul de decor, deorece  nu erau temperaturi scăzute și oricum era aproape stins. O flacără mică pâlpâia încet și mai trosnea din când în când. Era o atmosferă romantică pe care Jade n-o avusese niciodată, nici măcar atunci când credea că Gustavo o iubește. Nici Manu nu era mai departe de asta. Timpul petrecut cu Jade era cel mai frumos moment din toată existența lui. Nu cunoscuse nicicând dragostea și nu avusese parte de prea mult romantism, dar dacă acea tortură dulce de a o ține în brațe pe Jade și încă nevenindu-i să creadă că e real, atunci da, era cel mai îndrăgostit om de pe Pământ. Îi picase din cer o femeie după inima lui și îi mulțumea divinității în fiecare minut pentru asta. Un punct comun al amândurora, era că ambii se gândeau la cei din jur și le era teamă că lumea se va interpune inevitabil între ei și va cauza rupturi în relația lor. Jade cunoștea prea bine acea posibilitate, iar Manu spera să-l iubească la fel de mult în orice condiții.

  Capul fetei se odihnea pe brațul lui Manu, în timp ce liniștea domnea în jurul lor.

— Ce frumoasă e dragostea, rosti Jade melancolică în timp ce-și plimba ochii de la o stea la alta.

  Manu ar fi vrut să o privească în ochi, dar nu voia să-și schimbe poziția, așa că o sărută pe creștet și o mângâie pe braț cu tandrețe.

— Așa este Jade...ești frumoasă, dragostea e frumoasă, eu mă simt mai viu și mai fericit ca niciodată fiindcă mă iubești. Mă iubești, nu-i așa? întrebă el înclinându-și capul puțin să-i vadă reacția dar ea îl liniști pe dată.

— Sigur că te iubesc, ești al meu, aici cu mine și sunt singura care îți poate fi aproape, cel puțin momentan.

— Nu momentan, Jade, vreau să-mi fii toată viața aproape. Dacă Dumnezeu mi te-a scos în cale, sau Destinul ori altă forță supranaturală, a făcut-o cu un scop și trebuie să-ți duci misiunea la bun sfârșit. N-ai să mă lași în mijlocul drumului, nu-i așa?

  Jade râse înfundat. Era cea mai sinceră și unică declarație primită vreodată, pe care era sigură că nu o va uita prea curând. O voia pentru el, toată viața și nu-și putea dori nimic mai mult, decât pe el.

— O stea căzătoare! exclamă Jade arătând cu degetul în direcția respectivă și Manu o văzuse.

— Să ne punem o dorință, a spus el, să vedem pe a cui o îndeplinește.

  Manu își dorise să nu i-o ia nimeni pe Jade, niciodată. Dificil de îndeplinit acea dorință, dar era sigur de ceea ce voia. Dorința lui Jade fu diferită. Ea își dorise ca Manu să scape de probleme și mai ales de închisoare, să poată fi împreună cu ea și fratele său. Nu era o simplă dorință, era ceea ce își pusese în minte să facă. Cu sau fără permisiunea lui Manu.

— Ce ți-ai dorit? Întrebă el.

— Dacă ți-aș spune, nu s-ar îndeplini, răspunse Jade, oricum am tot ce mi-am dorit. Dar tu?

— Am multe dorințe Jade, nu știu dacă acea cometă, acel meteorit, acea micuță stea sau orice este el, îmi va putea îndeplini vreuna, dar deocamdată, singurul lucru ce îl vreau de la tine, e să nu mă părăsești niciodată.

  Fata simți o urmă de tristețe în vocea lui sau poate se înșela și doar acele cuvinte denotau o simțire rece. Își întoarse capul într-o parte, spre fața lui și îl privi în ochi, cel puțin în acea direcție, spre fața lui. Era prea întuneric să-și dea seama de ceva, dar îl simțea.

— N-o voi face...atâta timp cât nu vei renunța tu la mine!

— Îți promit...

— Nu face promisiuni pe care nu le poți ține, îl întrerupse ea.

— Eu nu-mi încalc cuvântul! Îți dau cuvântul meu. Nu te voi lăsa niciodată să pleci. Dacă o vei face, să mă iei cu tine!

— Ce romantic ești... zâmbi ea.

— Tu mă faci așa, o spuse ca un compliment și o sărută blând.

  Era un moment prea magic ca să fie distrus. Jade răspunse încântată la sărut, începând să toarcă precum o pisicuță, la pieptul lui. El își plimba mâinile pe corpul iubitei sale, simțind fiecare curbură a formelor, prin rochița subțire. Manu se ridică în coate mai întâi, aprofundând sărutul și coborând pe gâtul ei, frământându-i senzual sânii. Jade se unduia spre el, invitându-l să o atingă mai mult, să o guste cu mai multă poftă și începu să-i descheie uluitor de rapid cămașa. Manu luă acest gest ca pe un accept sigur și îi scoase rochia peste cap, o azvârli alături și începu să-i presare săruturi peste tot corpul ei înfierbântat și tremurând de dorință. Ea nu mai avea răbdare, el nici atât, se foia nerăbdătoare să-l primească la căldura ei și îl trase în sus spre gura ei flămândă. Bărbatul era înnebunit de plăcere și de extaz, o sărută mai apăsat și mai pasional pe Jade, când mâinile ei care se plimbaseră nestingherite prin părul său, coborâră lin pe șira spinării, pe coapse și îi atinse întăritura  ce se ivi afară din slipul lui. Euforică, Jade îl atinse și-l frecă puțin, apoi Manu își dezlipi buzele de ale ei și îi puse încă o dată întrebarea la care Jade răspunsese negativ.

— Jade, vrei să faci dragoste cu mine?

— Ce?! De ce?! Adică da, normal că vreau...ce crezi că făceam până acum?

— Nu voiam să te rănesc, adică să știu dacă...

— Taci și sărută-mă! Îi porunci ferm și îl trase înapoi, spre ea.

  Manu zâmbi că primise acceptul și reluară, întețind focul pasiunii dintre ei.

  Spre miezul nopții, cei doi amorezi adormiră îmbrățișați, satisfacuți pe deplin, având încă un motiv de mulțumire. Jade adormi la pieptul lui Manu cu zâmbetul pe buze, iar bărbatul mai zăbovi cu ochii spre cer și gândul la femeia din brațele lui ce o asimila cu o comoară, cât și la fratele său, apoi se lăsă îngânat de somnul lui Jade.