Demonul din Mine. Diabolik Lovers

Capitolul 9

Pov. Katania

Mă treziesc aproape de ora prânzului, nu mă judecați! Cam așa mă trezesc eu mereu, în fine mă ridic leneșă din pat intru în baie unde îmi fac rutina, după mă duc la dulap unde mă îmbrac cu hainele astea.

Yui, find prietena mea cea mai dună de atâția ani știu că astăzi este aniversarea ei de 18 ani. Și cum astăzi este o zi mare pentru ea, vreu să fie una minunată pe care nu o va uita. Ies din cameră și merg la ușa ei, bat de câteva ori și la scut timp aud cu un glas stint 'Intră'. Intru în cameră și o văd pe Yui, plângând pe podea! Instant alerg la ea și o îmbrățișez.

Eu: Yui ce s-a întâmplat, de ce plângi ?

Yui: Eu și Ayato, ne-am sărutat! (Printre lacrimii)

Eu: Și ăsta este un motiv să plângi, credeam că îți place de el ?

Yui: Nu îl plac.... Îl iubesc! Dar acum știu că el nu simte nimic pentru mine! (Plânge mai tare)

Eu: Ușor, liniștește-te și spune-mi ce s-a întâmplat.

Yui, își șterge lacrimile și trage aer în piept, după începe să îmi spună cum Ayato, a întrerupt sărutul împingând o și fugind din cameră. Yui crede că a făcut asta fincă nu o place, dar nu este așa. Ea nu știe ce este Ayato cu adevărat, dar eu știu cănd l-am privit în ochii mi am dat seama că el nu este doar un simplu vampir. Și la cum a început să se ferească de Yui, pot deduce că nu ia spus ce fel de creatură este el cu adevărat. Dar nu îi pot spune eu, Ayato este ce-l care ar trebui să îi spună adevărul i-ar  tot ce pot face eu momentan este să îi ofer prietenei mele ce-l m-ai grozav majorat, poate așa o pot face să uite puțin de el.

Eu: Oh, haide Yui. Astăzi este ziua ta, hai să uităm de liliecii ăștea și să mergem undeva să ne distrăm.

Yui: Dar nu pot, băieții nu mă lasă să părăsesc conacul.

Eu: Stai, cum ? Vrei să spui că tâmpiți ăștea nu te-au lăsat să ieși din casa asta de când ai venit!? O nu, astăzi vom ieși și ne vom distra, și dacă unul din ei comentează, vor afla cât de mult poate să intre pumnul meu în moaca lor! (Hotărâtă)

Yui: Wow, tu chiar vrei să mă bine dispui. (Râde)

Eu: Așa-i, acum haide schimbăte și făte frumoasă, fincă ieșim în orași.

Yui începe să zămbescă și se duce la dulap începând să își caute cu ce să se îmbrace. Mă întorc în camera mea și mă îndrept spre dulap de unde scot o rochie neagră cu dantelă, și pantofi cu toc asortați.

După ce m-am îmbrăcat cu rochia îmi fac câteva bucle la păr, și înaite să ies scot dintr-un sertar cadoul meu pentru prietena mea. Ies din cameră și intru în a lui Yui, unde o văd îmbrăcată cu o rochie roșie și pantofi cu toc de aceiași culoare, iar la păr șa prins două șufițe din față cu o pamblică roșie la spate.

Yui: Arăți minunat, nu cred că te-am mai văzut în rochie dintra a 5 a!

Eu: Mulțumesc și tu arăți minunat, și ști foarte bine că nu port rochie decât, la evenimente importante, cum ar fi majoratul tău. (Îi întinde cadoul)

Yui: Oooo, Katania nu trebuia.

Eu: Ba da, deschidel.

Pov. Yui

I-au cutia frumos împachetată, din mâinile ei și o deschid. I-ar în ea se afla o frumoască coroniță de aur cu rubin.

Eu: Katania, este foarte frumoasă. Dar nu pot este coroana ta.

Katania: Yui, astăzi este ziua ta și am vrut să îți dăruiesc un cadou perfect pentru ziua asta, fincă astăzi tu ești prințesa. (Îi pune coroana pe cap) În plus m-ai am încă 8 acasă așa că nu este o problemă. (Râde)

Mă întorc cu fața spre oglindă, și văd că este așezată ca o cordelută. Este incredibil ce gest frumos a făcut Katania doar pentru ziua mea, cât miași dori să îi pot face și eu asfel de cadouri frumoase...