Demonul din Mine. Diabolik Lovers

Capitolul 26

Pov. Ayato

Yui: Ay... ato... AAHHhh! Mă AHhh! Doare!...

Țipetele ei mă fac decât să mă simt doar mai excitat! Și măresc viteza, ea este acum a mea, doar a mea! În două zile va veni enervantul ăla de Kino, și sub nicio formă nu se va atinge de ea!

După câteva ore

După câteva ore ne oprim, bine Yui ma implorat să mă o presc, fincă nu mai poate, dar eu a-și mai fi putut continua destul de mult timp. Mă ridic de pe ea și o privesc satisfăcut, cum respira de oboseală și cum încă gemea ușor de durere. Pe chip îmi apare un mic zâmbet și o sărut, apoi o ajut să se ridice în picioare ce ia ce a fost un pic cam greu de oarece, nu își mai simțea bine picoarele. Ne ștergem amândoi cu câte un prosop, apoi o iau în stril mireasă și o așez în pat, dar nu înaite de a ne loa ceva pe noii. Mă pun lângă ea și o trag cât mai aproape de mine, din cauza oboseli somnul o cuprinde imediat la pieptul meu. Îmi închid ochii i-ar somnul mă cuprinde instant, când îmi deschid din nou ochii mă aflam într-o încăpere făcută din foc, cu un pumnal de argint în mână. Unde te uitai cu ochii vedeai doar flăcări imense, însă erau albastre! Albastru ca safirul, iar din ele șa făcut apariția persoana, pe care speram să nu o mai revăd vrodată!

Eu: Cordelia! (Privind o cu mânie)

Coedelia: În persoană, țea fost dor ? (Zâmbind batjocoritor)

Eu: Hm! Am scăpat de tine cu ani în urmă, tu ești doar în imaginația mea, nu ești cu adevărat aici!

Cordelia: Oh, dragul și scumpul meu fiu. Dacă ai ști cât de mult te înșeli, noi doi suntem la fel Ayato, și de aceia nu vei scăpa niciodată de mine, voi face mereu parte din tine!

Eu: GREȘEȘTIII!!!!

Mă năpustesc asupra ei înfigândui pumnalul în inimă, lăsândui sângele să se împrăștie pestetot. Îmi scot cu putere pumnalul din pieptul ei, i-ar în locul acelei scorpi era.... Y-Yui! Trupul ei cade în brațele mele.

Eu: Yui! Ce am făcut! Yui te rog, nu mă părăsi, te rog! (Cu lacrimi în ochii)

Lacrimi amare îmi alunecă pe chip, în timp ce îi țineam trupul fără viața la pieptul meu. Iar voea Cordeliei, se auzea de peste tot spunând: Asta le vei face tuturor! Ești la felca mine un demon pentru totdeauna, totdeauna! Hahahahaha!

Eu: AAAAAAAAHHHH!!!

Yui: Ayato te rog liniștește-te, ce sa întâmplat de ce țipi ? (Îngrijorată)

Mă uit panicat pestetot și văd că mă aflam în dormitorul meu, totul a fost doar un coșmar! Mă las pe spate oftând ușurat că totul a fost doar veșnicul meu coșmar, și da am mai avut acest vis de foarte multe ori, de când am omorât o pe Cordelia. Asta a fost prima dată după un an, de când nu am mai avut! Dar acum a fost diferit, înaite cei pe care îi omoram erau frații mei, iar acum am visat-o pe Yui. Totuși mulțumesc cerului, că a fost doar în mintea mea și că ea este teafără.

Pov.Yui

Mă trezesc îngrozită de țipătul lui Ayato, îl rog să se liniștească și să îmi spună de ce țipă, dar mă ignoră și se uită panicat prin cameră, după oftează de ușurare și se lasă pe spate. Continui să îl privesc îngrijorată, de ce țipa și mai importat de ce se uita așa panicat prin cameră ? După câteva minute văd că sa liniștit, dar tot pare că a uitat de prezența mea lângă eu. Mă pun este el și îl mușc ușor de gât, în nici cinci secunde se uită lă mine ușor roșu la față.

Ayato: Hey ce crezi că faci ? (Înbujorat)

Eu: Încerc să îți atrag atenția, și acum că am făcut-o. Vreu să știu motivul pentru care țipai ?

Ayato: Oh, asta am avut un coșmar destul de nasol, îmi pare rău dacă te-am speriat sau îngrijorat.

Eu: Un coșmar! A fost chiar așa oribil ?

Ayato:.... Da, fincă pierdusem persoana pe care o iubesc cel mai mult, te pierdusem pe tine.

Atunci mă prinde de talie și mă trage într-un sărut protectiv și pasional.